(Foto de aici) Mă recompun din doruri și tăceri Din lacrimi și izvoare de iubire Și sângerând pe drum spre nicăieri Mă-nchid în toamnă ca o amintire. Am fost și frunză galben – ruginie Și un vânt aspru ce doinind… Citește mai mult ›
toamnă
Filă interioară
Pârâu învolburat, șopotind despre apa vie și miros aromitor de gutuie galbenă; dalbă crizantemă catifelată, curcubitacee, prinsă la margine de piatră filozofală; rouă lăcrimând a ploaie și amintirea stelelor ascunse de diminețile calde și senine de vară; suflet tainic și… Citește mai mult ›
Etern de septembrie
Mă asfințește luna în noaptea albăstrie. Ce ruginiu de doruri mă condamnă Înfășurându-mi sufletul în toamnă? Cum ar fi fost de n-ar fi fost să fie. De nasc furtuni sunt val izbit de țărm. Pierdută-n pașii nisipiți cu rouă, Mă… Citește mai mult ›
Rătăcitoare-n doruri
(Foto de aici) Am gust de toamnă-n suflet ruginiu și-n ochi o picătură de furtună, rătăcitoare-n dor adânc, pustiu, nu regăsesc cărarea spre lumină. Cu pumnul strâns adun fire de ceață într-o bucată veche de-orizont și înfășor cu rouă-n dimineață… Citește mai mult ›
