(Foto de aici) Poveste contemporană Într-o zi, un parlamentar cu capul doldora de probleme a vrut să meargă la plimbare pe jos. Era cu mașina personală că unii nu-i acceptaseră să aibă mașină de serviciu. Știu că pare science-fiction dar… Citește mai mult ›
(Foto de aici) Of, iarăși mă cuprinde jalea. Dacă alegerile astea, despre care încă mai bârfim pe la colțuri că ”o fi”, că ”o păți”, sunt ca o ”a doua revoluție”, mă cuprinde disperarea. O luăm de la capăt, ne… Citește mai mult ›
Stau cîteodată și îmi aduc aminte de vremurile de altădată. Stăteam cu urechea lipită de aparatul de radio, să ascult Vocea Americii și Europa Liberă. Și, dincolo de criticile aduse regimului comunist – care mă încălzeau dîndu-mi putere să mai… Citește mai mult ›
(Foto de aici) Pe scurt, răspunsul la această întrebare ar fi: Depinde cine întreabă, când întreabă, despre cine și despre ce împrejurare este vorba. Pe larg, lucrurile sunt nițel mai complicate. Dacă vorbim despre legea care îi dădea sau nu… Citește mai mult ›
Atașamentul față de un partid, indiferent cît de multe dezamăgiri ne provoacă și, de cele mai multe ori, față de un tătuc care e ”farul” călăuzitor al acestuia, este ca o căsnicie ratată dar menținută doar pentru că am spus… Citește mai mult ›
Inițiatorii? Oameni normali, cu cariere, familii, necunoscuți publicului larg. Locuind în țară sau plecați să trăiască în alte zări, o mână de oameni, sperând în alăturarea celor mulți lângă ei, s-au strâns în jurul unei idei: un partid altfel. Unul… Citește mai mult ›
Recunosc cu umilință, am făcut parte din Partidul Comunist Român. Așa erau vremurile, nu făceai ce voiai, ți se impuneau anumite lucruri. Era în septembrie 1981, intrasem în anul II de facultate, terminasem anul I de pe poziția a doua…. Citește mai mult ›
