E timpul recunoștinței. E vremea să ne bucurăm pentru ce avem lângă noi și să vărsăm o lacrimă amară pentru ce nu ne mai este permis să îmbrățișăm. Nu știu să spun mulțumiri, cuvintele de recunoștință mi s-au părut întotdeauna… Citește mai mult ›
Scrisori către îngerul meu
SE-ADUNĂ ANII
Se-adună anii. Tu, absent, lipsești în seara de Ajun; eu te implor, în dor nebun, să te întorci! Ambivalent exist. Deși n-aș vrea să fiu într-un destin rece și crud, sunt blestemată. Nu mai știu să te găsesc; și-n zori… Citește mai mult ›
Despre poezia unui melancolic mântuit: Vlad Ardelean
”CRONICA LITERARĂ IONEL BOTA În Hiperboreea, paradigmele…Despre poezia unui melancolic mântuit: Vlad Ardelean Lacrimile mamei, în copilărie, însoţeau cu nemărturisite griji zborul de fiecare zi al copilului care eram, dincolo de crângul de mesteceni şi dealul amintirilor, pânâ hăt-departe în… Citește mai mult ›
Astăzi ai fost lângă mine, copilul meu
Aproape că aș fi putut să te ating. Și dacă părul tău – artistic aranjat țep cu țep – trezind oftatul bunicilor ce nu mai înțelegeau moda generației tale, mâinile tale cântând ore în șir acorduri la chitară, scriind versuri… Citește mai mult ›
Dragilor mei absenți
Vlad n-a mai apucat să voteze. În toamna aceea urmau alegeri, atât la Parlament cât și la la Președinție, și el abia făcuse 18 ani. Voia să voteze, era mândru că este major. Un tânăr abia ieșit din liceu, proaspăt… Citește mai mult ›
Ziua care aș vrea să dispară din calendar
A plecat într-un 6 septembrie, deschizându-și drumul spre stele din marea de la Eforie. Ne-a lăsat cu inimile zdrobite, dorind să ne amintim de el așa cum era la 18 ani. Ne-au rămas de la el versuri, picturi – unele,… Citește mai mult ›
Convorbiri cu marea (III)
Știu, te-ai aștepta să vorbesc despre ziua de mâine pe care o urăsc, dorind să dispară din calendar. Sau despre o reîntoarcere în timp, înainte de clipa blestemată, un alt timp în care totul să se petreacă altfel. Cu fiecare… Citește mai mult ›
Convorbiri cu marea (II)
Bună ziua, Albastro! Azi sunt sigură pe mine, puterea visului îmi dă forța să te privesc cu iubire, fără teama de val furios în colț de iris. L-am visat, călătoareo. L-am visat așa cum era, înalt și chipeș. M-a înveselit… Citește mai mult ›
Convorbiri cu marea (I)
E dimineață și globul de aur răsare timid dintr-un orizont îndepărtat, acoperindu-te cu praf de lumină. Sunt încă amorțită de noapte, de vis. Mă simt pierdută privind în această zare a nicăieriului. Stau nemișcată, cu genele tremurânde a somn, privind… Citește mai mult ›
Baladă ciudată
Baladă ciudată! Deschizând link-ul de mai jos vei auzi o melodie pe fondul unor imagini care reprezintă momente din viața lui Vlad, copilul meu rătăcit printre stele. Este singura melodie care ne-a rămas întreagă de la el, le-a ascuns în… Citește mai mult ›
