He pensado día tras día como nombrar el artículo, en el cual quiero contarles sobre el modo fabuloso de como fui recibida en Madrid. Después, recordé que la persona marca el lugar. Por lo tanto, lo voy a nombrar como… Citește mai mult ›
Povestiri din viața reală
POPA PROSTU’
Dimineață m-am repezit la Carrefour, bătea vîntul prin frigider. N-aș fi ajuns acolo, am magazin Profi mai aproape, numai că am început să retrimit cărți și nu mai aveam plicuri mari. Bătea vîntul și la Carrefour. Mai nimeni, sărăcie mare…. Citește mai mult ›
Fetița vîndută
N-a fost cine știe ce mare bucurie nașterea. Un ghemotoc care urla, cu ochii negri și un ciuf de păr rar în vîrful capului. Al treilea copil într-o familie ieșită cu greu din război și foamete. Încă o gură de… Citește mai mult ›
ROCHIILE, PĂLĂRIILE ȘI LINA
Imagini colorate se deruleau ca un film prin fața ochilor Dianei, cocoțată pe scaunul stomatologului. Avea inima cât un purice. Îi era atât de frică de bormașina care urma să urle în timp ce-i pilea dinții încât, ca să nu… Citește mai mult ›
Justițiara din scara blocului
Poc, trosc, pleosc – trosc se auzea prin pereții subțiri. Buf, pleosc, zdrang. În apartamentul de la etajul întâi se clătinau candelabrele, sub ochii înspăimântați ai bătrânei octogenare. Până și Flop, motanul vagabond care se lăfăia pe un fotoliu uzat,… Citește mai mult ›
Introducere (roman în lucru)
Capitolul 0 – Introducere Mașina veche zdrăngănea din toate încheieturile, urcând cu greu serpentinele. Cei doi tăceau, umplându-și ochii de ultimele imagini ale orașului, care se pierdea în spatele lor. De-a stânga și de-a dreapta șoselei se întindea o… Citește mai mult ›
Vis de copil
– Mamă, e vineri seara, ne uităm la film ?, a dat buzna în dormitor un băiat de patru ani. Bondoc, cu părul șaten și bretonat, ca o fată, se bâțâia rugător. – Nu uităm, dragul meu, ne uităm, dacă… Citește mai mult ›
Eu sau ea, tot aia-i
N-aveam nici un an de când intrasem în profesie când apare un act de partaj, cu 16 părți gureșe. ”Ce vreți, doar la notar, la nunți și înmormântări ne mai vedem cu toții”. Veri, nepoți, unchi și mătuși, fiecare având… Citește mai mult ›
Sentința cu bucluc
Iași, 1998. O toamnă ploioasă. În sala Curții de Apel începe ședința. E frig, toată lumea stă îmbrăcată cu haine groase, încă nu s-a dat drumul la căldură. Am un proces al instituției pe care o reprezint ca jurist, așa… Citește mai mult ›
FILOZOFIE DE MALL
Două tinere, aranjate și parfumate de-ai fi putut jura că urmează să intre într-un club de noapte, și-au făcut apariția pe ușile mari din sticlă de la intrarea principală din Mall Cotroceni. Era o seară senină, cu parfum de vară… Citește mai mult ›
