Coborîți în real, domnilor europarlamentari 


coborati in real
Din 2007, de la intrarea României în Uniunea Europeană avem europarlamentari aleși printr-un proces de vot democratic, în funcție  de populația țării.  În 2009 am trimis în Parlamentul European 33 de reprezentanți din partidele care au trecut pragul electoral.  În 2014, 32. Nu vreau să fac o analiză, bazată pe jocul de-a alba neagra cu numărul total al românilor cu drept de vot. Sigur vă aduceți aminte scandalul din vara lui 2012:  ba suntem 16 milioane, ba suntem 18 milioane, problemă netranșată nici pînă în ziua de azi. Demersul nu vizează numărul de parlamentari români din Parlamentul Europei și modul cum au ajuns să ne reprezinte ci modul în care îi percepe cetățeanul simplu, fie ei 33, mai puțini sau mai mulți.Ce știe românul, cufundat în grija zilei de mîine, despre ce fac reprezentanții noștri în Parlamentul Europei ? Vă spun eu: NIMIC. Un nimic care se va transforma într-o lehamite cînd va veni vorba de alegeri. Și numai mîine nu-i poimîine.De ce nu știm nimic despre voi, domnilor europarlamentari? Mai aflăm din presă că una a făcut dezacorduri cînd a luat cuvîntul, că nevestele sau amantelor/ fiicele oamenilor politici din România sunt la loc călduț în Parlamentul Europei, că un altul e anchetat pentru niște acțiuni nu tocmai legale din punct de vedere penal, că salariul e de 7.000 Euro. Știri de cancan, după umila mea părere.

O să mă contraziceți. Și o să-mi spuneți că parlamentarii muncesc la Bruxelles, fac parte din  comisii în cadrul cărora elaborează, modifică şi adoptă propuneri legislative, examinează propunerile Comisiei și ale Consiliului, întocmesc rapoarte care sunt prezentate în cadrul şedinţelor plenare. Cu alte cuvinte, fac legi. Hai să fiu de acord cu voi. Numai că noi, cetățenii, habar nu avem ce fel de legi fac. Or fi bune, or fi rele?

Sunt convinsă că acolo chiar muncesc. Doar că eu,  ”cetățean European care am drepturi” mă gîndesc dacă nu cumva și tu, parlamentar european ce reprezinți România, nu ai niște obligații față de mine? Obligații de a mă informa despre ce faci la Bruxelles. Să vii din cînd în cînd și să-mi traduci actele normative pe care le dezbați și le aprobi. Să-mi spui ce este pe agenda pe mîine sau de poimîine. Să am și eu habar ce face Europa,  care e optica ei de viitor.

Ne plîngem că există un curent anti-european. Dar ce fel de curent ar putea fi dacă voi, cei care ne reprezentați, v-ați închis într-un glob de sticlă și nu permiteți nimănui să înțeleagă ce vrea măreața construcție. Eu vreau să știu despre toate nu citind pe site-urile Uniunii Europene niște acte normative redactate într-un limbaj greoi. Te-am trimis pe tine acolo! Aștept ca tu să mă lămurești, să descifrezi legile pe înțelesul meu. Să ieși la rampă. Să-mi explici. Să-ți argumentezi votul pro sau contra pentru anumite legi. Să-mi răspunzi la întrebări. Această ieșire ne-ar face bine. Nouă, cetățenilor, vouă, aleșilor. Dar ar face și bine Europei.

Dacă am înțelege legile pe care le votați, poate am avea mai multă simpatie pentru Uniunea Europeană, am privi-o mai puțin pieziș. Iar cei care mustăcesc la destrămarea ei ar putea să-și ia jucăriile și să plece acasă, ar urla la lună încercînd să ne convingă că e Satana. Așa, din secretomania cu care vă înconjurați, trag spuza pe turtă doar anti-europenii pentru că, indiferent cît ar vorbi-o de rău, eu nu am cu ce să-l contracarez. Și nu pentru că nu ar fi argumente pro ci pentru că nu le cunosc, nu știu ce vrea să facă Europa pentru mine, ce faci tu pentru mine, cum mă reprezinți.

Doamnelor și domnilor europarlamentari români (actuali sau care, iată, aspirați la acest job), dacă vreți votul meu coborîți pe plaiul mioritic mai des și convingeți-mă – nu doar în campania electorală – că lucrați în interesul Europei, al României și, de ce nu, în interesul meu.

Reclame


Categorii:Juridice, Politica în cuvinte

1 răspuns

  1. In-cre-di-bil!

    Întrebați-l pe Președintele W., numa’ ce ieși din ședință cu dânșii, acu’ câteva zile la Sibiu!

    Că veni vorba: vă simțiți nepregătită în fața cârtitorilor români ? Stați numa’, să vedeți ce zic americanii!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

@ntonesei's blog

„In schimb, eu stiu ce inseamna sa fii un intelectual, adica un individ cerebro-spinal; sa ai mintea atit de plastica cit este posibil si coloana vertebrala atit de dreapta cit e necesar” (Michel Foucault, 1967)

arta si natura

O constiintă încarcată are nevoie sa se confeseze. O operă de artă reprezintă o confesiune. Albert Camus

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

CER's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

“Bate-un vant rece din balta, la Chilia-n port...

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

%d blogeri au apreciat asta: