Cu ”Călătoria” într-o mare călătorie – impresii de la Torino


28 mai torino 049Cînd am plecat spre Torino, în 28 mai, mi-am zis că gata, ce-a fost mai frumos a trecut. N-avea cum ca lansarea de diminică să bată ce trăisem sîmbătă la Milano, bucuria, modul exemplar în care fusesem primită, momentele în care mă simțisem ca Cenușăreasa la bal.

Peste toate, am mai și întîrziat la întîlnire. GPS-ul ne-a arătat să o luăm pe străzi interzise și, pentru că nu l-am ascultat, ne-a învîrtit cîteva ture prin jur. Consulatul era acolo, aproape, însă noi nu dădeam de el.

Cînd am intrat, mi-a sărit inima din piept. Am avut întotdeauna o slăbiciune pentru ținutele tradiționale românești însă atunci sentimentul a fost mult mai puternic. În Milano mă simțisem integrată în marea familie europeană. Aici eram acasă, printre munții mei, simțind cum curge Dunărea, auzind valurile Mării Negre izbindu-se de țărm. Să vezi la mii de kilometri o sală aranjată cu decorațiuni tradiționale și o mare de oameni așteptîndu-te de două ore fără să fie supărați că ai întărziat, să vezi că mai mulți de jumătate sunt îmbrăcați cu haine de-ale strămoșilor, ce poate fi mai frumos?

Pe Aurora Pală, cea care a moderat evenimentul, n-am întîlnit-o pînă atunci. Nici măcar pe facebook. De lansarea de la Torino se ocupase altcineva, Mariana Iacob – Președinta Asociației Dacia Di Torino, o doamnă modestă care n-a vrut nici măcare să stea la prezidiu, s-a așezat cuminte în sală. Mulțumesc, Mariana.

Aurora mi-a devenit dragă în cîteva minute. Citise tot despre carte, toate cronicile, toate aparițiile în ziare, văzuse filmele despre lansări sau interviurile de la radio sau Tv. Vorbeam una cu alta atît de firesc!

Lansarea a fost frumoasă, cum altfel? Modul în care m-a intervievat Aurora, întrebările, căldura vorbelor dnei Viorica Nechifor – reprezentatul Consulatului, îmbrățișările celor din sală, toate mi-au produs bucurie. Dar surpriza serii a fost prezența celor care-și purtau cu mîndrie ițarii, cămeșile și bunda moldovenească sau iile și fotele și care au dansat și cîntat pentru mine și cei din sală.

Grupului folcloric Datina, condus de soții Marius și Eustina Cimpoieșu. O minune de dor românesc trăiește la Torino. Am aflat că toate costumele sunt cusute de ei. Gheorghe Pitiruț ne-a încăntat cu vocea sa iar dansurile ansamblului Datina m-au făcut să cred că poți fi român acasă la fel cum poți fi și la mii de kilometri depărtate. Nu locul unde trăiești te face român ci simțirea românească. Când vezi că niște oameni au timp să învețe copiii să cînte folclor românesc, când te uiți la micuța Alexandra cu cîtă mîndrie cîntă despre bădița și joacă, îți vine să chiui. Știi că România va dăinui încă multe veacuri. Pentru că asemenea români n-o vor lăsa să piară

 

 

 

 

 

Anunțuri


Categorii:Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: