Europa se duce învârtindu-se în treaba ei, lasându-ne în urmă ca balast pe care nu a reușit să îl încorporeze în construcția comună. Americanii s-au întors cu fundul înspre Atlantic, scrutând zările din Asia și Pacific, rușii și turcii își văd cu tenacitate de recuperarea puterii și a teritoriilor în care să-și impună influența. Suntem ca după război – în fapt, unul economic a și avut loc, cel pe care Lumea zisă Liberă l-a pierdut în 2008, odată cu marea criză – și toată lumea caută tunele de fugă și zone de siguranță. În toiul acestor frământări, alor noștri le arde de… DNA! Atât au înțeles, asta îi doare și doar despre asta știu să vorbească în orice adunare publică din ultima vreme.

Întreaga noastră politică ratează zgomotos, acum, sub ochii noștri, întâlnirea cu istoria, așa cum au ratat-o recent și frații de peste Prut. Adică în loc să pună interesul general al țării deasupra tuturor intereselor personale și de grup și să dezbată ce este de făcut în situația evidentă în care întreaga omenire se reașează pe alte baze, ce fac ei? Promit eliberarea primarilor de sub „teroarea” DNA și vorbesc despre legiferarea oportunității. Cea potrivit căreia primarul, dacă a fost ales, a fost pus acolo să ia decizii fără să poată fi cercetat pentru ele. Inclusiv pentru situațiile în care decide să-și împroprietărească neamurile, să asfalteze drumul până la amantă sau să anvelopeze blocul mamei soacre, cum s-a întâmplat de mii de ori prin toate colțurile țării. Adică trebuie să furăm organizat tovarăși, după niște reguli, nu haotic, fiecare de capul lui, cum s-a întâmplat până acum. Ar fi de râs dacă nu ar fi tragică această nouă dovadă de anacronism și lipsă de orizont politic.

Al doilea om în stat, Călin Popescu Tăriceanu, a spus luni dimineaţă la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că primarii nu pot să îşi desfăşoare activitatea şi să implementeze proiecte deoarece acestea ar fi blocate din cauza instituţiilor de forţă. „Se tot vorbeşte de o prigoană împotriva primarilor („se vorbește” – ca la piață, „am auzit de la o vecină”, n.red.). Dacă vă simţiţi hăuituiţi, dacă se fac presiuni, ieşiţi şi spuneţi public acest lucru“, le-a spus președintele Senatului. Colegul de alianță, Dragnea, nu s-a lăsat mai prejos: „De prea multe ori, majoritatea institutiilor publice de control – Curtea de Conturi, parchetele – au venit să întrebe primarul de ce a făcut drumul ăla și nu celălalt drum” și a continuat pe aceeași idee, afirmând că nu mai acceptă ca primarii să fie consideraţi prezumtivi infractori. Ba, mai mult, a insistat asupra faptului că legile actuale vor fi modificate în spiritul deciziei CCR pe OUG 13 (care spune că DNA nu are voie să cerceteze modul în care este elaborată o ordonanță de guvern – n. red.).

Dacă nu este clar până aici ce se pregătește, iată ce mai urmează. Modificările pe care Ministerul Dezvoltării le pregătește în statutul funcționarilor publici din România vor face face din acești cetățeni niște favorizați ai societății. Proiectul, pus în dezbatere de minister, aduce modificări fundamentale Legii privind Statutul funcţionarilor publici: raporturile de serviciu cu un funcţionar public încetează doar în cazul unei decizii definitive de condamnare la închisoare doar dacă este cu executare. Așadar, cei condamnați cu suspendare pot ocupa funcția din care au furat și pe mai departe.

Și continuă tot așa: reduce, de la 7 la 3 ani, intervalul de timp anterior numirii în care candidatul la o funcţie publică nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare; exclude principul transparenței dintre cele care au stat la baza exercitării funcției publice; introduce noțiunea de redistribuire ca modalitate de ocupare a unei funcţii publice, decizia aparținând persoanei care are competența de numire în respectiva funcției. Mai pe șleau șeful capătă puteri sporite la numirea sau redistribuirea funcționarilor în posturi. Bani de șpagă să fie, că restul se rezolvă. Probabil zilele în care românii vor face împrumuturi bancare ca să plătească pentru un post bun la stat nu sunt atât de îndepărtate.

Ei, ce să înțeleagă aleșii locali din toate cele de mai sus? Ce am înțeles și eu, e vizibil de la o poștă și nu trebuie prea multe explicații. Coroborați afirmațiile de mai sus ale șefilor celor două camere din Parlament cu sentința Curții de Apel de la Albă Iulia (care spune că nu este infracțiune încălcarea oricărui alt act normativ în afară de legi și ordonanțe de urgență), cu  scutirea de cercetare penală a actului decizional, cauționată recent de CCR, cu mărirea pragurilor pentru obligativitatea publicării anunțurilor de achiziții publice și veți avea tabloul complet al pregătirii la scară națională a unui jaf fără precedent, perfect camuflat de lege.

Editorial publicat în Monitorul de Botoșani 14 03 17

Categorii:Uncategorized