Pas cu pas spre guvernare


liliDacă e adevărat că Alexandru Căutiș candidează pentru PSD (și nu e un bluf gen Kamikaze – puțin probabil să fie varianta a doua, după părerea mea), atunci hai să ghicim ce și cum se întâmplă sau se va întâmpla:

Au spus-o unii jurnaliști la vremea respectivă, mai cu gura întreagă, mai pe jumătate, că Dragnea a făcut un pact cu unii cu ochii albaștri. Băieți buni, care au mare trecere și la Președinte și la tanti aia cu legătura pe ochi și talerul în mână.

Cumva, nu știu cum (întrucât, parol, justiția e liberă și independentă iar printre magistrați nu sunt decât pantofi albaștri – sîc! – însă ochi de culoarea azurie nici pomeneală) boierul din Teleorman a pus umărul nițel la datul jos al lui Ponta din fotoliul moale de la Palatul Victoria. Sigur, nici pomeneală că ăla era …îngeraș, dar românul e statornic ori leneș  – și-i trebuie un șut în fund ca să facă și el doi pași și să vadă Brăila (aici vine faza cu orbul, dacă nu v-ați prins). I-au ajutat pe băieții cei drăguți și tragedia de la Colectiv. Însă în țara asta nu-i zi să nu fie o tragedie, să nu facă buf un bloc, o casă, o discotecă. Tragedii, atunci când îți trebuie, ai de unde să alegi, important e cum manevrezi oamenii după, în folosul cui. Așa a apărut guvernul tehnocrat. Uraaa!

Drept răsplată că a aruncat și el o lopată de pământ pe mormântul pe care scria Ponta – PM, Dragnea a primit o mică bomboană (nu Bombonica, aia-i fumată) – niște ani puțini, cu suspendare, pentru faza cu morții care se scoală din morminte și umblă brambura prin secțiile de votare. În rest? Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase, e la locul lui, om de vază în parlamentul Românie, mare șef de trib, fără să i se fi clintit un fir de păr.

Ciudat, nu credeți? DNA nu i-a scormonit și prin avere (aree, slavă celui de sus). Însă așa se coc, probabil, lucrurile în cuptorul ochilor albaștri (ăă, pantofilor, botinelor sau alte încălțări), fac pac la războiu când e nevoie. Așa, să faci dreptate din spirit de dreptate pură și simplă, nealterat de interese … ei, ce filosofie de doi bani. Un concept învechit, retrograd. După carte poate face orice nătâng care și-a tocit coatele prin biblioteci. Nu nene, mai lăsm dosarele la dospit, nu se știe când ne trebuie.

Ei, dragii mătușii, și uite-așa s-au apropiat alegerile. Chestiile astea in decembrie sunt foarte importante și pentru musiu de la Cotroceni pentru că e cam limitat de cărțulia subțire numită pompos constituție, n-are cine știe ce puteri să aleagă guvernul cum vor mușchii lui. Însă nici n-ar putea să învestească unul de penali, anchetați, inculpați sau chiar condamnați. Nu pentru că, sunt sigură, Marele Absent mai vrea o tură. Or dacă … penali și alte alea în guvern, aleluia. Nu știu dacă omul cu morți la vot e și aici parte în marea scenarită. Aș zice că nu. Se poate să i se fi urcat pur și simplu suspendarea la cap și să se vadă prin ministru, măcar pentru o bucată de vreme, până-i mai scormonesc cei răi de la DNA prin afaceri.

Cert e că Moș Crăciun neamț nu va unge cu mir un asemenea prim. Și-atunci, zic că iar le-a dat de treabă ochilor albaștri. (”Dacă șeful nu-l vrea pe mustăcilă, cum naiba facem? Că or să-i voteze lumea pe-ai lui ca la moaște, ies en fanfare.”, a zis unul cu funcții, tare supărat. ”Mai scoate, un dosar șefu”, l-a tras un altul de mânecă.)

Și-atunci începe nebunia, circul. Acum nu mai dai pe acolo de femeia cu barbă, la modă e Omul invizibil care te manipulează. Apar tot felul de Căutiși care n-au dosare, ceva mai spălăței la creier și în viață, cu bube mai puține sau încă neobservabile. Sigur, Căutișii nu vor fi Primi, nici chiar așa. Locul e ocupat deja în mintea mea de tehnocratul Dîncu, marele strateg acceptat până și de Iohanis, de Cioloș, de Bruxelles și, probabil, și de Sfântul Petru. Daa… n-are și el nevoie de o echipă? Cu ce miniștri se duce la Cotroceni? Are. Păi de unde naiba să o ia? Unde se uită, unde întoarce capul în partidul din care face și el parte, toți au dosare, sunt însemnați precum curvele pe vremea Inchiziției.

Căutiș cu Căutiș se face treaba și povestea. Numai că… cine e Căutiș? El sau altul, n-are importanță numele, el e doar un exemplu în povestea mea. Ca să ajungă… ehei, trebuie mai întâi să fie ceva. Deputat, senator.

De ce? Iaca, de aia, să știe că partidul l-a ajutat să ajungă, să fie recunoscător când va veni vremea. Însă ca să ajungă deputat trebuie ca oamenii să-l știe. Cum?? Îl bagi într-un scandal. După ce va fi ales, cine știe în ce loc îl poate plasa Dîncu, la ce minister. Acum, să nu cumva să vă vină prin minte că omul știe de toate astea, că l-au chemat băieții buni și i-au spus: ”Bă, fii atent, vezi că schema e următoarea!”

Nuu. Poți manipula simplu, fără ca el să aibă habar (dacă nu e bolnav de scenarită, ca mine). Îl trimiți într-o emisiune în care moderatorul (vorba unui prieten: ”Ce-i ăla? Moderator?”)  e dus puțin cu căpuțul. Va urla la omuleț atât de mult încât mâine or să preia toate ziarele scandalul. Îl trimiți și pe mustăcios, fluturându-i vreo două – trei dosare peste bot, la televiziunea concurentă să spună că habar n-are cine e căutișul cu pricina și nici gând să fie pe listă. Gata, zarva s-a pus pe roare, bolovanul se va rostogoli. Când te vei trezi, oamenii cu drept de vot vor spune: ”Nenorociții! Ai văzut ce i-au făcut băiatului cel finuț? Cui, soro? Unuia, Căutiș. Dă-i naibii, nu știu decât să urle, să jignească. Lasă, dragă (se poate înlocui cu ”fa”, dacă ești din mediul sătesc), că-l alegem noi, măcar ca să le facem în ciudă.”

 

(Acesta este un pamfllet)

Anunțuri


Categorii:Politica în cuvinte

Etichete:, , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: