Cel mai frumos cadou de 8 martie


gradina balo 23 aprilie 2015 055Martie 1992. Fusese un început de an foarte greu, ca și anul care trecuse de altfel. Tatăl copiilor plecase (din vară) într-o altă familie, căutându-și pătrățica unde avea să-și găsească rostul. Acum știu că fiecare dintre noi suntem nefericiți dacă viața – sau tinerețea – ne așează într-o pătrățică greșită. Și, cumva, ne căutăm eliberarea. Atunci nu gândeam așa, eram doar nefericită. Nefericită și pentru că mă părăsise pentru o altă femeie (aș minți să spun altfel), dar mai ales disperată pentru șocul prin care treceau copiii, doi țânci în grupa mare la grădiniță.

Le era atât de teamă că într-o bună zi n-am să mă mai întorc nici eu acasă, așa cum o făcuse celălalt părinte care îi abandonase, încât plângeau și urlau pe balcon (”Mama, vino acasă!”) de cum plecam la școală și până mă întorceam. Înnebunisem toți vecinii.

Banii, pe care-i câștigam în plus din meditații, se duceau pe taxiuri. Îi învățasem pe pitici limbile ceasului și le arătam când mă întorc (de la școală, de la cumpărături sau de la facultate). Iar dacă vedeam că nu vine tramvaiul (cel mai adesea nu venea) apelam la orice taxi și plăteam oricât pentru ca să gonească, să ajung măcar când limbile ceasului ajungeau la termen. Îi găseam în sufragerie, cu ochii țintă la acele de ceasornic.

Colegii de la școala din cartier, unde eram profesor de istorie, organizau tot felul de mici petreceri (ziua unui coleg, ziua învățătorului) însă refuzasem orice fel de invitație. Limbile ceasului – care ticăiau nemilos – și lacrimile copiilor nu-mi permiteau să mă duc la chermeze. Organizaseră și în anul acela o petrecere pentru 8 martie, la un restaurant situat destul de aproape de casă. Nici măcar nu m-au mai invitat, știau că voi refuza. Trebuia să fiu acasă, să fie siguri că nu-i voi părăsi. Aveau nevoie de încredere.

– Mama, am auzit domnele (educatoare) vorbind. Ziceau că se duc la petrecere de ziua femeii. Tu nu te duci?

– Nu. Stau cu voi.

– Du-te, mama, du-te!

S-au rugat atât de mult de mine, până când am acceptat. Când să ies pe ușă, am vrut să le arăt unde vor fi limbile ceasului când am să revin.

– Nu-i nevoie, mi-au spus. Stai cât te simți tu bine. Noi ne vom juca și vom citi povești. Nu te uita așa, nu ne mai este frică. Știm sigur că ai să te întorci întotdeauna.



Categorii:Uncategorized

1 reply

  1. O poveste trista,dar totusi frumoasa sufleteste.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Lumea lui Teonymus

Nu există viaţă fără sens, ci doar oameni care nu l-au găsit încă...

%d blogeri au apreciat asta: