Ori laie, ori bălaie


shutterstock_190372505(Foto de aici)

Doamne, ce popor mai suntem și noi. Dacă te atingi cumva de măsura luată de Barnevernet (Protectia copilului din Norvegia) spunând că poate e prea mult ce au făcut în cazut familiei Bodnariu, că nu știm cazul cu toate amănuntele dar pentru că sunt și alte cazuri tot de acolo care trezesc sispiciuni… am putea să ne punem întrebări, înseamnă că ești de acord să-ți bați copiii, Dacă spui că ăia de la Protecția copilului au dreptate înseamnă că ești de acord ca pruncii să fie separați de părinți și să-i crească niște străini fără suflet. Extremism la maxim și într-o parte și în cealaltă. Mare popor! Printre extremiști, mai rătăcește și unul – doi echilibrați dar nu-i mai vede nimeni, nu-i bagă nimeni în seamă, aprinși să-și dea la gioale. Echilibrați și mai puțin ipocriți care recunoaștem că n-am fost niște părinți perfecți așa cum nici n-am avut copii perfecți. În cazul copiilor luați de autoritățile din Norvegia,  extremismul funcționează exact ca și în politică: critici pe unul de dreapta punctual pentru o măsură – hop, rezultă că automat ții cu penalii de stânga; îl critici pe unul de stânga, indubitabil ești cu hoții de dreapta.

Părerea mea: cred că în aceste societăți contemporane super – civilizate funcționarii sunt la fel de slab pregătiți ca peste tot în lume, învățământul nu s-a degradat numai la noi. Așa că onorabilii aplică legea la punct și virgulă, fără să înțeleagă ceva din ea sau o aplică de frica represiunilor, a pierderii slujbei.

Totuși, gândiți-vă, fără legătură cu cazul Bodnariu! Imaginează-ți că  ai un copil mofturos care vrea câte în lună și în stele și nu-i faci mofturile, fie pentru că n-ai bani fie că nu vrei să-l faci un pițiponc. Și unde nu se duce puștiul într-o zi  și te reclamă la Barneveții ăia că l-ai altoit cu parul, cu gândul ascuns (nu-mi spuneți că sunt perfecți și nu sunt în stare să o facă că mă sui pe pereți) că are să meargă într-o altă familie care o să-i dea mai multe jucării sau dulciuri. N-aș crede că nu înnebuniți dacă vi-l iau autoritățile fără să facă o temeinică analiză dacă ce spune copilul e sau nu adevărat. Ca să nu mai spun că, dacă profa din Norvegia are dreptate – cea care a scris pentru ce prostii fără margini sunt luați copiii –  vi-l ia și dacă se dovedește că mucea a mințit. Pe motivul că dacă a mințit înseamnă că nu l-ați iubit/educat/corcolit suficient.

Eram în Copou, în vacanțe îi luam pe amândoi cu mine și petreceam ore în parc. Ei se jucau, eu – alături –  citeam. Coborâsem din tramvai la Universitate de unde urma să urcăm pe jos și au vrut un suc. Era foarte cald, tramvaiul veșnic aglomerat. Le-am cumpărat sucul și ne-am așezat să-l bem pe o bucată de zid – un fel de bordura înaltă lângă chioșul de la intrarea din Copou în Complex Codrescu (cine știe Iașul anilor 90 va ști despre ce vorbesc). Vlad a vrut și dulciuri însă eu n-am fost de acord. Nici nu mai știu dacă l-am refuzat pentru că leafa de profesor și mamă proaspăt singură nu-mi permitea să-i fac toate capriciile sau dacă voiam să-l educ să nu obțină tot ce cere numai dacă se mâțâie.

Pe lângă noi a trecut o doamnă în pas agale, de plimbare. L-a auzit scâncind la fel cum a auzit și refuzul meu.

– Vrei să vii cu mine acasă? Îți dau câte duciuri vrei și munți de jucării, de n-ai să mai știi ce să faci cu ele.

Nici nu s-a uitat la mine când i-a răspuns:

– Vin.

Și, odată cu acceptul, a și luat-o după ea, cu pași mărunți. Avea cinci ani. Câteva secunde l-am lăsat, eram sigură că va întoarce capul înapoi să vadă ce spun, ce reacție am. Nu l-a întors. Am fugit și l-am recuperat, fără să-i spun nimic femeii. Am privit-o doar lung. Apoi am avut o discuție cu el în parc, asistată de soră-sa – cu un an și ceva mai mare, care n-ar fi plecat pentru nimic în lume. Două caractere diferite.

Nici nu știu de ce v-am povestit întâmplarea. Poate puneți voi concluzia.

 

Merită de citit și articolul de aici, mi se pare echidistant:



Categorii:Miscelanea, Uncategorized

Etichete:, , , , ,

1 reply

  1. Mai mult, acei straini carora le sunt incredintati copii, nici macar nu trebuie sa fie „fara suflet”, pentru a devasta sufletul copilului instrainat de familie.

    Una din concluziile posibile (apropo de concluzia ceruta de dumneavoastra) a fost deja formulata de un psiholog, cu referire la copii instrainati in Norvegia. Citez ideea acelui psiholog: instrainarea copilului, pe baza unui simplu denunt formulat de copil, va avea efecte devastatoare in special asupra copilului. Prin absurd, in ipoteza ca Vlad al dumneavoastra ar fi plecat si ar fi inteles abia ulterior (dupa ce v-ar fi pierdut) ca pierderea este efectul propriei alegeri de moment, Vlad ar fi fost devastat. Asta are in vedere observatia psihologului si asta ar putea fi o concluzie la relatarea dumneavoastra.

    Observatia citata deasupra este extrem de profunda si este evident ignorata de legislatia norvegiana. Din aceasta perspectiva, personal nu am incredere in sansele pe care le va oferi asistenta avocatiala in viitorul proces. Atata vreme judecatorul va fi obligat sa se raporteze la legislatia norvegiana in vigoare, niciun avocat nu va reusi sa obtina mare lucru. Si, chiar daca va reusi, timpul scurs pana la solutionarea procesului va traumatiza iremediabil copilul instrainat. Este uluitor faptul ca, in cazul comportamentului inadecvat al unor parinti, legislatia norvegiana ignora necesitatea naturala de a pedepsi exclusiv parintele vinovat, si trece direct la masuri punitive impotriva copiilor, pentru a-i pedepsi astfel pe parinti, prin suferinta copiilor lor. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca masura de retorsiune se ia imediat, fara o ancheta sau macar o monitorizare prealabila.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Lumea lui Teonymus

Nu există viaţă fără sens, ci doar oameni care nu l-au găsit încă...

%d blogeri au apreciat asta: