Cum s-a născut inițiativa legislativă a interzicerii parcării pe trotuar


petre-marinescu(Foto de aici)
Poveste contemporană

Într-o zi, un parlamentar cu capul doldora de probleme a vrut să meargă la plimbare pe jos. Era cu mașina personală că unii nu-i acceptaseră să aibă mașină de serviciu. Știu că pare science-fiction dar orice este posibil. Așa cum uneori parlamentarul mai este și treaz la ședința de plen, de ce n-ar putea să se și plimbe pe jos? Hai!, nu fiți cârcotași, poate că i se stricase mașina, ori avea ghiorțăieli în mațe și-i era frică să nu borască pe catifeaua luxoasă a mașinii cumpărată – nici să nu vă gândiți altfel! – din bani cinstiți. Sau poate că era supărat că l-a părăsit amanta pentru unul din opoziție. Ehei, ce nu face iubirea! Te poate coborî din înălțimi pe străzile murdare, călcând pe un trotuar mizerabil cu picioarele încălțate în botine elegante. Ori, ptiu Doamne! să nu-l fi căutat DNA la ouă (Sau la case. Acum merge și la pereți tapetați cu tablouri) de era așa de supărat.Habar n-am motivele. Cert este că…Mergând el, ca un om simplu – gândindu-se cât de mult se sacrifică pentru poporul nerecunoscător, – a dat de un trotuar. I-a apărut nesimțitul chiar în față. Și nici măcar nu s-a dat la o parte. Cum cine? El, trotuarul.

Iar rânjiți și nu-i frumos. Sigur că se sacrifică. Oho! N-ați văzut cât de bolnavi sunt? Cu un picior în groapă, cu boli câte știe medicina și tot vin în birouri înghesuite și, fără nici un strop de odihnă, trag zi și noapte să ne rezolve problemele, să stăm și noi liniștiți în sărăcie. Uneori și-o trag chiar pe canapea însă asta e din altă poveste.

Să revenim că am luat-o pe ulei la fel cum a luat-o și parlamentarul nostru pe trotuar. Așadar, plimbându-și torsul inteligent pe una din străzile patriei, bravul a dat de un trotuar. Trotuarul mic, mașini multe băgate cu botul în el, burta alesului mare. Mare de atâtea griji pentru țară, nu chicotiți! Ce știți voi de grija țării? Vă duceți la slujbă fără să vă pese de țară, bolmojiți ceva acolo apoi repejor fugiți acasă în căldura căminului, cu masa plină de tradiționala fasole bătută. Sunteți fără inimă. Știți voi cât de greu îi vine omului să doarmă la altele? Să mănânce tot felul de icre negre și moluști? Și să o mai și facă fericită pe secretara nurlie, numai și numai pentru că știe că i-a adus-o pe cap nașu’? Nu știți! Știți cât de greu îi este să negocieze șpaga la valiză? Ar vrea să-i fie depusă direct în cont, elegant și subtil dar v-ați trezit voi să-i dați cu DNA în jos, DNA în sus. Nimic nu știți, așa că ”ciocu mic!”

Iar am divagat. Însă jur, e din cauza voastră, m-ați enervat. Așadar, când omul nostru a ajuns pe trotuarul mic – mic, de pe o stradă mică – mică, unde numai ghiolbanii ar putea circula, a rămas trăznit. Trotuarul, de parcă era în opozițe reală, își permitea să nu-i primească burdihanul.

– Dar cum este posibil asta? Eu nu pot încăpea? Păi dacă eu nu pot, miile ce cetățeni ce fac?, s-a stropșit la consilierul personal, care-l urma cu spatele încovoiat, adunând de pe haina șefului – luată ocazional de la un magazin second hand din Paris -, niște scame inexistente.

– Șefu: tare deștept mai sunteți!

– Sunt, mă, sunt. Că de aia eu sunt parlamentar și tu numai slugă. Dar dacă ai să fii…

– Așa e, șefu, da-ți-ar Dumnezeu sănătate.

– Lasă-l mă pe moșneagu’ ăla, că nu-i campanie electorală. Ce fac cu trotuaru’ să spui!

– Facem o inițiativă, șefu! Să fie de doi metri ca să încăpeți. Aș fi vrut una cu trotuare speciale pentru voi dar s-a cam trezit strada, zic s-o mai amânăm.

– De doi metri, așa. Și dacă n-avem unde dăm casele mai încolo, futu-i trotuarul mă-sii!

După ce a mai tras printre dinți câteva înjurături democratice, știute de pe vremea când strungărea muncitorește, alesul s-a dus în biroul pe care nesimțiții de ”tineri frumoși” îi spuneau ”de neam prost” și și-a spus, frecându-și palmele: ”Să facă boul ăsta de consilier inițiativa și m-am scos, am activitate.”

 



Categorii:Miscelanea, Uncategorized

Etichete:, , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Lumea lui Teonymus

Nu există viaţă fără sens, ci doar oameni care nu l-au găsit încă...

%d blogeri au apreciat asta: