E așa o vânătoare de medici – adevărat că sunt corupți printre ei dar iarăși se atacă întreaga breaslă pentru câteva uscături – încât simt nevoia să îi apăr. Eu am fost o fire destul de bolnăvicioasă, stând ades internată în spital. Am și trei operații, una de la care ar fi trebuit să mor, după cum scriau tratatele medicale (aici sunt ca babele alea care se laudă: ”Maică, numai atât? Ehei! Să-ți spun eu… ”). N-am murit pentru că m-a salvat un medic.
Ce vreau să vă spun! Poate am o față mai specială, poate am avut noroc, însă NICIODATĂ, absolut NICIODATĂ, n-am nimerit un medic care să-mi condiționeze îndeplinirea actului medical de care aveam nevoie de o sumă de bani.

PS. Mai puțin pentru un idiot comunist care a vrut să mă trimită în pușcărie, am o mare admirație pentru medici. Povestea, pe larg, o veți citi în primul roman.