NEDEMN versus DEZMOȘTENIT în noul Cod Civil


Noul Cod Civil introduce, pentru prima dată, noțiunea de reprezentare a nedemnului la moștenire. Cu alte cuvinte, moștenitorii nedemnului (dacă îndeplinesc condițiile de a moșteni pe defunct, prin reprezentare) urcă în locul nedemnului la succesiune, culegând partea pe care ar fi trebuit să o culeagă autorul lor (nedemnul) dacă n-ar fi fost declarat nedemn față de autor.

Cine este nedemn? O spun dispozițiile din art. 958 și 959 Cod civil

ART 958

”Nedemnitatea de drept

(1) Este de drept nedemnă de a moşteni:

  1. a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
  2. b) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului.

(2) În cazul în care condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) este împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia răspunderii penale, nedemnitatea operează dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă.

(3) Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea.”

ART 959

”Nedemnitatea judiciară

(1) Poate fi declarată nedemnă de a moşteni:

  1. a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
  2. b) persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
  3. c) persoana care, prin doi sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

(2) Sub sancţiunea decăderii, orice succesibil poate cere instanţei judecătoreşti să declare nedemnitatea în termen de un an de la data deschiderii moştenirii. ”

Așadar nedemnitatea intervine fie de drept, fie judiciar, ca o pedeapsă, urmare a unei fapte săvârșită de cel declarat nedemn, în cazurile și condițiile prevăzute în cele două articole de mai sus. Pe considerentul că nu este drept ca urmașii nedemnului să fie pedepsiți pentru fapta acestuia – și că pedeapsa este personală – , aceștia culeg moștenirea (sau cota din ea) în locul nedemnului – prin reprezentare, chiar de nedemnul este în viață la data deschiderii sucesiunii celui față de care a fost declarat nedemn.

Prin testament, însă, o persoană poate dezmoșteni (total sau parțial) o persoană care ar fi avut drept legal la moștenirea lui, fără să justifice motivele dezmoștenirii. Dezmoștenitul nu mai are drept la moștenire prin voința testamentară – decât eventual la rezervă dacă este unul dintre moștenitorii rezervatari prevăzuți de lege (soț, descendent – fiu, nepot. strănepot, etc, sau ascendent privilegiat – părinți)

Ca să fie mai ușor de înțeles, vom da un exemplu de moștenire în care nu există rezervatari.

X (de cujus) nu are soție, descendenți sau părinți în viață, la data decesului. El are însă trei frați în viață (A, B, C)

A – s-a constatat de instanță că este nedemn, motivat de faptul că a fost condamnat penal pentru o tentativă de omor asupra lui X. De asemenea s-a constata că X nu l-a iertat pe A (iertare expresă – fie prin testament, fie printr-o declarație autentică notarială), necesară pentru a înlătura efectele nedemnității.

B – a fost dezmoștenit total de X prin testament. Testamentul n-a cuprins legate ci numai dispoziția de dezmoștenire a lui B (înlăturarea lui de la moștenire) și numirea ca executor testamentar a lui Y, precum și faptul că voința lui X este să fie incinerat.

C- frate (nu este nedemn, nu este dezmoștenit și a acceptat succesiunea)

La moștenirea unei persoane care, la data decesului, nu are soție, descendenți sau ascendenți privilegiați (părinți în viață), vin în mod legal la moștenire colateralii privilegiați – frați/surori (care fac parte din clasa a IIa).

În mod firesc, dacă n-ar fi existat nedemnitatea și dezmoștenirea, averea lui Y ar fi revenit în cotă de 1/3 lui A, 1/3 lui B și 1/3 lui C. Cum B este dezmoștenit (și nici nu are un drept la rezervă) el va fi înlăturat de la moștenire prin clauza testamentară. Nici A nu va culege partea sa de moștenire, fiind înlăturat ca nedemn. Dar în virtutea reprezentării despre care vorbeam, partea lui A (care nu mai este 1/3, ci 1/2 – prin înlăturarea lui B) va reveni lui A1 (copilul lui A) care urcă în locul tatălui la moștenire – prin această reprezentare specială.

Așadar, moștenirea lui X se va împărți astfel:

  • A1 – 1/2 (nepot de frate nedemn)
  • C – 1/2 frate

Cu toate că nedemnitatea lui A apare ca o sancțiune juridică mai severă – întrucât a intervenit ca urmare a unei fapte penale săvârșită de A împotriva lui X și pentru care a fost condamnat penal – iar dezmoștenirea lui B a fost dispusă printr-o dispoziție testamentară (o înlăturare de la moștenire la latitudinea voinței lui X – fără a justifica motivele dezmoștenirii), copiii dezmoștenitului B nu au drept la reprezentare, așa cum se întâmplă cu copiii nedemnului A.



Categorii:Juridice

Etichete:, , , , ,

2 replies

  1. Eu citisem ca prin testament, nu poti dezmosteni total un mostenitor legal. (Sotie, copiii biologici.) Chiar daca testatarul isi exprima dorinta dezmostenirii cuiva -din categoria amintita-, Legea tot ii da 50% din cota parte ce-i revenea daca nu era testamentul. Stii ceva despre asta?
    Caci aceasta prevedere poate schimba schema pe care ai explicat-o aici, daca exista un dezmostenit prin testament. (Si urmasii lui legali.)

    • Poți dezmoștenit pe cine vrei tu, din persoanele care ar avea drept la moștenire. Altfel cum? Îl dezmoștenești pe vecinul? Cât despre ce spui tu – 50% din cât ar avea dreptul dacă n-ar fi testament – , e vorba despre cei cei cărora legea le recunoaște calitatea de moștenitori rezervatari (soția, descendenții și părinții defunctului)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Lumea lui Teonymus

Nu există viaţă fără sens, ci doar oameni care nu l-au găsit încă...

%d blogeri au apreciat asta: