Jemanfișismul în fața adevăratelor tragedii


sinucigasa-2-octav-ganea(Foto de aici)
În timp ce plângem de mila Elenei Udrea că nu a avut feon la pușcărie sau că nu mai poate umple ecranele televizorului pentru ca să ne învețe cum e cu democrația, statul de drept și justiția; de mila lui Adrian Năstase că nu mai are viză pentru SUA sau de a lui Traian Băsescu pentru că i s-a redeschis un alt dosar penal, cel în care a semnat și cu stânga și cu dreapta acordarea unei case, o femeie, o simplă femeie a stat 36 de ore pe acoperișul unui bloc, adresând pe muțește un strigăt tuturor. Salvați-mă!
Da, un strigăt. Un strigăt al disperării, al omului care nu mai are nimic de pierdut, un strigăt al unui om bolnav. Dar un strigăt care a amânt clipa, sperând într-o minune. Sunt sigură, femeia a dorit a fi salvată. Pentru că nici un om, cu atât mai mult unul bolnav de depresie, nu stă 36 de ore pe un acoperiș mai înainte de a se arunca în gol decât dacă dorește, chiar dacă în subconștient, ajutor. Dacă își imaginează că acolo, în mulțimea de gură – cască bolnavă de curiozitate, este vreunul care ar putea să-i înțeleagă durerea și suferința și i-ar putea ostoi gândurile sinucigașe. N-a salvat-o nimeni. În 36 de ore, România n-a găsit nici un specialist care să aibă o idee cum să ajute o biată femeie să trăiască. Nu s-au găsit perne de salvare, nu s-au putut pune tranchilizante în apă. Nu s-a putut face nimic. Stați liniștiți însă, oamenii lucrează! Se va face o anchetă. La vorbe și hârtii suntem cei mai tari specialiști ai lumii.
Parcă e un deja vue. Văd același comportament nepăsător și indolent ca și în alte situații tragice, văd dureri vechi care încă nu s-au vindecat. Nu a trecut multă vreme de când un avion s-a prăbușit în munți. Și nici un specialist n-a putut să determine unde este avionul. Până s-au respectat toate procedurile, până s-au gândit cine are atribuția de a salva, ce semnale sunt cele trimise de pe telefonul supraviețuitorilor, până când au avut chef de muncă românii plătiți să salveze, doi oameni au murit. Și, dacă n-ar fi fost niște munteni simpli, oameni de-ai locului, ar fi murit cu toții. Nu mult după tragedia din Apuseni, alți oameni au strigat ajutor, pe un lac. Se înecau. Și din nou ”marii specialiști” n-au avut vreme, echipamente, chef să ajungă la timp, să se implice, să găsească o soluție. Și din nou alți oameni au murit.
Legătura dintre toate aceste cazuri pare a fi Arafat. Care din nou are scuze, găsește explicații, după el s-a făcut tot posibilul cu privire la salvarea femeii, care a așteptat 36 de ore pe acoperișul unui bloc înainte de a se arunca în gol. Și evident, vina nu este în instituția lui. Dar va face o anchetă. De parcă, atunci când moare cineva, ne mai pasă de anchete! De parcă anchetele de până acum ar fi ajuns la vreo concluzie!
Raed-Arafat--Daca-Legea-Sanatatii-va-fi-adoptata-in-forma-actuala--imi-dau-demisia(Foto de aici) ”În astfel de situații se trimit negociatori, care sunt oameni pregatiți, care au avut pregatire și în afara României. Rolul lor este să creeze o relație cu persoana care are aceasta intenție și să o convingă să renunțe fără să determine o mișcare care să o facă sa se arunce. De la început, negociatorii au fost în contact cu doamna, care a primit apa, a mâncat ceva, iar, văzand că nu este nicio scăpare, i s-a adus și aceasta pernă, care are un rol limitat cu persoanele necooperante. S-a observat că persoana a început să se agite când a văzut ca jos este o agitație mai mare și s-a luat decizia sa se oprească umflarea pernei, pentru a mai discuta cu femeia. Daca persoana simte că încerci să o salvezi, ea poate să se arunce, nu era numai perna, putea sa fie și o paltformaă Acest negociator, care știe că persoana vrea sa se omoare, trebuie să o convingă sa colaboreze și vede că acceptă, să ia cea mai bună masură pentru a o salva. Sunt niște proceduri clare. Asta se evaluează acum. Ce v-am explicat este, din pacate, situația reala.”, a spus secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. de
Care situație, domnule șef de la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă? Relație, convingere să renunțe, pernă umflată/neumflată, negociatori pregătiți în afara României?? În afară de vorbe fără nici o valoare, eu știu un singur lucru. O femeie a stat 36 de ore și n-ați reușit decât să o convingeți să se arunce în gol. Fiți fericit, a plecat fără să fie flămândă și însetată!
Dacă o singură femeie bolnavă n-ați putut salva, dacă nici după 36 de ore n-ați găsit o soluție ca să nu moară, ce pot aștepta de la dvs., în situații mai grave decât aceasta? Din experiențele cele mai recente, care v-a avut drept ”erou”, eu, cetățean simplu, nu pot trage decât o singură concluzie: nu avem a ne aștepta la nici un ajutor de la dumneavoastră și instituția pe care cu onor o conduceți.
Iar noi, românii, după ce vom vărsa o lacrimă pentru biata femeie sau o vom înfiera pentru nebunia ei, vom râde din nou de amorul lui Nichita, ne vom bucura de încarcerarea lui Poteraș sau vom suspina de teamă să nu i se întâmple ceva idolului nostru, apărându-l dincolo de limita normalului (fie el Ponta, Băsescu, Iohannis sau oricine altineva).



Categorii:Miscelanea

Etichete:, , , , ,

3 replies

  1. Trist…

  2. rahat! mai nou, autoritatile sunt de vina si daca-si rupe constipatul rozeta, nu?

  3. Daca in locul femeii de pe bloc era un politician, precum Ponta, cu siguranta, cei 600 de parlamentari erau pregatiti sa-i tina patura de salvare, am dreptate?

    In cazul in care pe terasa blocului s-ar fi aflat un parlamentar si mai ales unul din fostul PCR (PSD-ul de azi), cu siguranta s-ar fi gasit o masura de protectie, o solutie posibila de salvare, inclusiv cu mijloace de interventie militara sau chiar, internationala.
    Nefiind o persoana publica, reprezentantii autoritatilor nu au stiut cum sa rezolve cazul, implicandu-se „ici colo, prin partile esentiale”
    Asa cum se gasesc rezolvari pentru detinutii de azi, oameni politici si in cazul acelei femei s-ar fi putut gasi o solutie de salvare.
    Dupa cum stim, la puscarii reducerea timpului de detentie depinde, mai nou si de numarul cartilor scrise de puscariasi. Iata ca a aparut pentru o anumita categorie de persoane „sus puse” si aceasta metoda ramaneasca, de unde va aparea si intrebarea fireasca: scriitorii se inmultesc ca sa-si spele pacatele, de dragul artei sau ca sa reduca timpul detentiei? „Curat murdar…” (scriitor=parlamentar=puscarias?)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Lumea lui Teonymus

Nu există viaţă fără sens, ci doar oameni care nu l-au găsit încă...

%d blogeri au apreciat asta: