Ăștia ne bagă cu forța în Occident


Incredibil ce ne este dat să auzim și să vedem în aceste zile în legătură cu oameni aflați în poziții cheie, aleși de noi, dintre noi și pentru noi. Se știu urmăriți și ascultați și totuși, cu un tupeu care frizează prostia, iau șpăgi și acum, în toiul iureșului de arestări.

Ce dezvăluie cele două cazuri mai recente, Bîgiu de la Buzău și Bojin de la Timișoara? Aceeași afacere, devenită regulă în aproape toate consiliile județene și primăriile din țară, despre care presa scrie de 20 ani. Se alocă fonduri unor companii, care aparțin susținătorilor politici sau au fost anume înființate de interpuși fideli președinților CJ sau primarilor, pentru execuția unor studii, lucrări sau achiziții de materiale, fie prin încredințare directă fie prin licitații trucate. Metodele de aranjare ale licitațiilor sunt iarăși simple: i se comunică destinatarului prețul oferit de concurență sau sunt întocmite caiete de sarcini în așa fel încât doar firma vizată să poată îndeplini condițiile. Apoi beneficiarul întoarce o parte din bani celui care i-a virat și-și oprește și el o parte consistentă. Păi și lucrările? Studiile sunt copiate în grabă din cele 3-4 anterioare sau încropite pe genunchi iar lucrările propriu-zise sunt executate cu materiale reduse cantitativ și calitativ față de deviz iar altele, unde se poate, sunt începute și apoi suspendate. Motivul este întotdeauna același, respectiv necesitatea încheierii unor acte adiționale la contractul inițial, prin care prețul inițial este umflat în mod convenabil pentru toată lumea, plătitor și executant. Că doar nu dă niciunul din buzunar ci din banii publici. În anii din urmă, metodele s-au mai sofisticat, dar nu prea mult. Noua burghezie comunist-capitalist-securistică a învâțat să plimbe banii prin societăți înființate în paradisuri fiscale, adică teritorii cu impozite simbolice, secrete bancare și comerciale bine păzite.

Cu toate acestea, fiindcă metodele descrise mai sus nu le-am patentat noi românii, oricât ne credem de inventivi în materie de păcălit legi, ca urmare a unei strânse cooperări internaționale determinată de hotărârea americanilor și a Uniunii Europene de a ne îngloba aproape împotriva voinței noastre în sistemul de valori occidentale, manevrele politicienilor și șefilor administrației au început să fie – în sfârșit! – devoalate. DNA și ANI au acorduri cu Banca Mondială, de urmărire a traseelor banilor negri și, în acest fel, ingineriile financiare au ieșit la iveală, firmele și conturile din străinătate nu mai sunt ascunzători solide, iar deținătorii lor fac coadă la ușa pușcăriei, așa cum vedem cu toții de câteva luni.

Dimineața dăm drumul la știri nu ca să vedem dacă iese în sfârșit soarele, după o lună de cer acoperit, ci ca să aflăm pe cine a mai arestat DNA. Mai nou i s-a alăturat și DIICOT, o structură bine plătită și înzestrată dar care e redevenit activă și vizibilă abia după i-a fost arestată șefa! Urmează nume grele și de acum încolo, presa scrie deja despre posibilele inculpări ale lui Oprea, Nica, Blaga, Udrea, Dragnea și chiar a premierului, în dosarul împiedicării votului în diaspora. Tot „pe surse” se vorbește și despre posibile înțelegeri cu organele de cercetare penală ale unora dintre cei cercetați, adică mai pe românește cei care toarnă mai temeinic și cu probe mai scutesc din viitoarea pedeapsă.

De ce a durat atât de mult până să înceapă această curățenie, abia în ultimele luni ale președinției lui Băsescu, cu toate unele fapte sunt vechi de ani de zile iar președintele în exercițiu anunțase că va începe lupta anticorupție din prima zi mandatului său? Nu există nicio altă explicație decât că domnia sa, personal, nu a intenționat vreodată să o ducă la capăt, fiind chiar el implicat în unele afaceri neclarificate până astăzi. Tăvălugul a venit din afară. România a fost mereu în zona gri a Europei, la marginea teritoriului, neinteresantă pentru marii investitori și finanțatori ai economiei mondiale. De abia în vara acestui an, după agresiunea brutală a Rusiei împortiva Ucrainei, NATO a reevaluat importanța țării noastre. Cum, probabil, noua zonă „gri” și granița cu Estul va deveni Republica Moldova, începe să se înțeleagă de ce americanii și UE vor să ne civilizeze cu forța și să ne integreze, abia acum, cu adevărat.

Miloși cum sunt, multor români le pare rău de săracul Ponta, cum îl freacă roboții ăia de FMI, de Hrebe care stă împreună cu feciorul în arest, de Gigi care a băgat bani la Steaua și a făcut biserici și case oamenilor sărmani, de bietul Vântu, care e bolnav într-un stadiu final, de Voiculescu, cel care-a dat burse copiilor sărmani sau de Năstase, pe care îl vânează procurorii ca să-l mai închidă odată. Haiducia este și acum la mare preț într-o țară care-a cântat-o timp de sute de ani ani în balade populare. În tradiția noastră hoțul care dă și poporului câte ceva din ce-a furat este un erou. Astfel încât acum, când ăștia din Vest se luptă se ne bage cu forța în tiparele lor, o mare parte a populației se ține cu toate puterile de tocul ușii, incapabilă să-și imagineze o viață în care se poate trăi fără să pice nimic, fără să fenteze o lege, un impozit, măcar o taxă cât de mică acolo. Dar acelorași le place al naibii cum e „la ei” și, dacă-i întrebi, îți răspund negreșit: vrem o țară ca afară! Cum s-o fi numind asta?

Editorial publicat în Monitorul de Botoșani 11 12 14.

Anunțuri


Categorii:Uncategorized

2 răspunsuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: