(Foto de aici)

Nu, nu pot să v-o prezint pe Lina fără să vă povestesc despre croitoreasa mea, stăpâna Linei. Habar n-am cum am ajuns la ea, cine m-a trimis, dar aveam neapărată nevoie de o croitoreasă, se mărita soră-mea și trebuia să fiu scoasă din cutie la starea civilă. Și cum nu mi-au plăcut niciodată rochiile ”de-a gata”, având spaima că m-aș putea trezi la o petrecere îmbrăcată la fel ca o alta, am luat Iașiul la picior încercând să găsesc un material din care să-mi facă specialista, de care tocmai auzisem, o ținută de vis. Cu picioarele zdrelite de atâta mers pe jos, am descoperit, într-un magazin obscur, un material care m-a cucerit, o mătase plină de o culoare adorabilă. Alături de el, un alt material minunat, o broderie fină, albă, cum nu mai văzusem decât în filmele vechi. M-am scărpinat în cap o bucată de vreme…