Nu cred în furia cu care o criticați furibund


Când noi comentam de pe margine despre ce se întâmplă în PMP cu lideralizarea lui Udrea, chiar mai înainte de a se face președintă, anumiți intelectuali, care călcau apăsat pe drumul acestui partid, o lăudau de ziceai că s-a pogorât un înger printre populari. Era cea mai cea, cea mai foarte, nu puteai dom’le să nu pici sub vraja ei (politică, nu vă gândiți la altele).

Noi, niște nimeni din punctul lor de vedere, posesori doar a unui amărât de vot însă cu capul pe umeri, îi dădeam înainte că femeia este distrugătoare, că a împărțit dreapta în două, taman când era mai multă nevoie de unirea ei, că nu are scrupule în lupta pentru putere, că va călca în picioare pe oricine și că trebuie înlăturată. Și mai cu seamă, reclamam că ne-a sechestrat președintele, acel om în care avusesem încredere, pe care l-am votat voios în 2004 și 2008 fericiți că ne-a scăpat de Năstase și Iliescu, acela pentru care am stat acasă în 2012, strângând din dinți la înjurăturile pe care le-am luat de la cei ce-l urau și îl voiau debarcat.

Da, ni l-a sechestrat. Pentru că din momentul în care Traian Băsescu a spus ”Adio, PDL” a rupt dreapta în două numai și numai pentru faptul că pupila lui n-a luat potul cel mare în bătălia privind alegerea președintelui de partid. Din momentul în care a criticat pe oricine avea un dinte împotriva lui Nuți, eu nu l-am mai considerat președintele meu și nici al românilor. A rămas numai președintele Elenei Udrea, ea a fost singura pentru care a mai luptat președintele, pentru care ieșea cucuind în fiecare seară la televizor unde, indiferent de subiectul dezbaterii, nu uita să ne aducă aminte că singurul bărbat din politica românească este ”Zoe”. Restul? Nulități fără importanță. Nu a mai fost bună nici Monica Macovei, nu ea a revoluționat justiția, nici Blaga de care făceau mișto ziarele pe vremuri spunându-i ”Buldog” tocmai pentru loialitatea în fața stăpânului, nici Mihai Răzvan Ungureanu, un laș acum dar pe care-l vedea într-o anumită perioadă demn de Cotroceni și nici măcar Cătălin Predoiu, căruia i-a găsit și lui bube în cap. Toți erau ”o apă și un pământ” doar pentru că n-o adorau pe Nuți.

De aceea spun, nu cred în sinceritatea cu care azi, acei intelectuali care-i făceau temenele lui Udrea până mai ieri, o critică furibund. Da, Udrea este un cancer al politicii dar a ajuns să metastazeze în jur pentru că voi, care erați acolo, în interior, ați lăsat-o. Pentru că președintele a lăsat-o să cancerizeze tot ce atinge.

Domnilor intelectuali, nu vă cred furia onestă pe care o afișați! Am senzația că, în cazul în care ați fi accesat funcțiile pentru care v-ați zbătut, azi ați fi lăudat-o, transformând-o în Ileana Cosânzeana. Or, fie dacă voi ați fi ajuns în Parlamentul European sau vicepreședinți ai PMP, fie dacă nu, Udrea era același om, unul care dezbină, provocând cancer în jurul ei. Așadar, domnilor intelectuali care ați plecat din PMP, nu mă mai păcăliți cu declarațiile voastre. Spuneți adevărul, vă răzbunați doar pentru că nu ați ajuns în locurile pe care le-ați dorit, încercând să ne manipulați cu așa zisa voastră sinceritate. Ați avut vreme să spuneți adevărul dar ați ales atunci să tăceți, ba mai mult, să-i ridicați osanale pentru că vă doreați un os de ros și ați sperat că traista cu oase e ascunsă în poșeta Vuitton. Atunci ați fost ipocriți când o lăudați. Sunteți și azi la fel de ipocriți când o criticați.

Anunțuri


Categorii:Politica în cuvinte

Etichete:, , , , , , ,

4 răspunsuri

  1. am citit articolul tau,am oftat,mi-am dat seama ca ai spus nisye adevaruri ,astea totdeauna deranjeaza, problema e ca , pe zi ce trece,asistam la o canibalizare între oamenii în care am crezut ca ma sperie ce se va întîmpla nu peste mult timp, ma îngrozeste ideea ca ticalosii astia rosii vor ramîne mai departe sa ne conduca si, îti spun cu toata sinceritatea, am frisoane ! Asa de imposibil de înteles sa li se para celorlalti, sa fie mînati doar de putere ? A r fi de neînchipuit! Imi doresc sa se trezeasca pîna nu va fi prea tîrziu !

  2. Majoritatea populatiei a crezut in verticalitatea celor din clasa politica si au votat cum au crezut ca sunt mai sinceri, sau mai putin sinceri. Greseala de neiertat este a tampitei clase politice, de dupa 1989, indiferent de coloratura, care nu si-a ales oamenii corespunzatori pentru ai promova pe listele de partid si apoi in functii inalte din stat ! Acum, pentru o curatenie si purificare, nu cred ca mai este timp pentru ca deja unitatea romanilor este zdruncinata si impartita in „””bazine electorale””” ( adica in „””pastravarii””” sau „””bazine de pescuit”” ) !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: