(Foto de aici)

Când am luat repartiție ca profesor în singura comună de pe listă din care se putea naveta la Iași, nu știam că voi da de o directoare care credea că comunismul îi este mamă și tată. O ființă pe care am considerat-o un exponent perfect al sistemului care ne punea cizma pe grumaz și pumnul în gură. În satul acela uitat de lume nu era nevoie să faci pe-a ceaușeasca mai cu seamă că eram cu toți colegi, oameni cu studii superioare și nu conducea niște muncitori cu șapte clase.

Cu toate acestea directoarea școlii se comporta fix ca cealaltă idioată din fruntea țării și avea să îmi mănânce timp de trei ani sufletul. Profesoară de matematică, avea morbul tiraniei în sânge, dădea ordine care de care mai aiurit pe un ton ascuțit, nu suporta să fie contrazisă chiarși atunci când era evident că nu are…