Aveți curajul să recunoașteți când nu înțelegeți o poantă?


a scoate limba

Aveam o colegă în facultate care nu înțelegea aproape nici un banc. Eu și Vasile, la cursurile la care profesorii întârziau, ne întreceam în a spune bancuri, chiar și politice – nu vă vine să credeți dar așa a fost – și toată grupa se tăvălea pe jos de râs. Mai puțin colega noastră care, de cele mai multe ori fie nu înțelegea poanta, fie i se părea prea porcos bancul și ne spunea invariabil: ”Hai, măi, nici chiar așa, puțină decență!” sau ”Iaca na, din nou n-am priceput nimic”. Iar noi hohoteam și mai tare de naivitatea ei.

Și totuși, cândva nu înțelesesem nici eu o poantă…

Eram elevă la liceu și o gașcă de băieți de la alt liceu dar care locuiau în cartier se aciua seara în colțul străzii Zamca, la intersecția cu străduța unde era căminul Liceului pedagogic, cântând la chitară sub teiul bătrân cu coroană bogată. Cu timpul, o altă gașcă de fete dintre noi se împrietenise cu gașca din colț și până la ora 21, când cerberul Pristiniuc, portarul căminului, ne dădea adunarea somându-ne să intrăm căci închidea căminul, regăseai în colțul străzii, sub teiul uriaș, două găști cântând muzică folk, unii din chitară, noi fetele cu vocea. Cântam și spuneam bancuri de ale căror poante râdeam până ne durea burta. Mai puțin curajoasele stăteau la geam și ne ascultau.

Într-o seară, unul din gașcă a spus un banc de a cărui poantă toată lumea a hohotit de râs:

”O tânără se duce la doctor și întreabă:

– Puteți să-mi spuneți unde se află situată inima, domnule doctor?

– Sub sânul stâng, drăguță.

A doua zi, în ziarul local a apărut o știre scurtă: ”O tânără s-a împușcat sub genunchiul stâng.”

Ha, ha, ha și eu pe lângă gașca care se cutremura de râs. Doar că nu înțelesesem nimic însă îmi era rușine să recunosc. Toată seara mi-am repetat în gând bancul încercând să-i deslușesc poanta dar nu am reușit.

Pe la ora 22, m-am hotărât să fac un duș. Dușurile căminului Liceului pedagogic erau la subsolul clădirii și era aproape imposibil să nu dai peste câteva fete pe acolo, mai cu seamă că erau și niște camere lângă duș, în care repetam la vioară. Din camerele de repetiție se auzea scârțâind arcușul care aluneca pe strune de vioară dar la duș nu era nimeni așa că m-am lăfăit în voie.

La un moment dat, am scăpat săpunul din mână și m-am aplecat să îl caut, mai mult pipăind pe jos căci eram mioapă încă de pe atunci. Și îndoindu-mă pe vine, la un moment dat sânii s-au lovit de genunchi. Sânii… genunchi…ha,ha, ha,  în sfârșit am înțeles poanta, femeia avea sânii mari, până la genunchi. Iar hohotele mele de râs au atras fetele care scârțâiau de zor la vioară și care nu înțelegeau de ce râd când nu mai era nimeni în afară de mine la dușuri.

Ție și s-a întâmplat vreodată să înțelegi o poantă mult mai târziu, printr-o întâmplare care ea însăși ar putea fi haioasă?

Anunțuri


Categorii:Miscelanea

2 răspunsuri

  1. eu am curajul.
    de exemplu, am priceput poanta bancului din articol abia după redarea episodului de la duș 🙂

Trackback-uri

  1. Aveți curajul să recunoașteți când nu înțelegeți o poantă? | radupopescublog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: