Ne pricepem și noi la ceva


cearta 1

(Foto de aici)
Comportamentul suburban al primilor doi oameni în stat au trecut alegerile pentru Parlamentul European în derizoriu. Oricum acestea nu par să fi stârnit vreun interes, deși nu este deloc lipsit de importanță cine și cum ne reprezintă acolo. Transformată fățiș și fără vreo jenă în campanie electorală pentru prezidențialele din toamnă, actuala viermuială de pe scena politică românească a trimis marile teme europene – piața muncii, de mare interes pentru români, criza economico-financiară, recrudescența naționalismului, divergența periculoasă a sistemelor de apărare și altele – într-o zonă de dezinteres vecină cu ignoranța.

Nu-i vorbă că, odată ajunși acolo, ai noștri – singurii între toți europarlamentarii care procedează așa – se împart pe grupuri politice (socialiști, populari, liberali etc.) și votează conform comenzilor grupului chiar dacă uneori se întâmplă ca acestea să fie impotriva intereselor țării. Suntem singurii din acea clădire care nu avem o voce unitară și care, suferind de istoricul complex al Înaltei Porți, am mers cu pâra împotriva alor noștri din țară, ca să obținem fie un firman de mazilire, fie o proptea pentru funcția vreunui protejat de acasă.

Însă, până se dumiresc românii cum funcționează mecanismele europene și sistemul de apărare euro-atlantic, presiunea creată de evenimentele în derulare scoate la iveală amatorismul și uneori chiar prostia celor pe care i-am pus să ne conducă. Premirul Ponta: „Nici Rogozin, nici altcineva de pe lista neagră nu are ce să intre sau să iasă prin Romania și noi vom avea grijă să fie așa. Nu ne-a pus America, noi am vrut sa fim cu SUA. Am fost eu comandantul suprem. Gandiți-vă că lucrurile puteau degenera, puteam să cerem avioanelor romanești să ia decizii, să se ridice de la sol. Desigur, eu voi hotărî când va fi cazul. Dar de ce mai avem președinte? Le transmitem partenerilor noștri că mă ocup eu, că se pot baza pe noi cât președintele se plimbă prin țară”. Poftim?!? Îi explică cineva că aviația nu „ia decizii” ci execută? Că nu este comandantul suprem? Că facem parte dintr-o alianță în care deciziile se iau în comun, chiar dacă în practică s-a dovedit că acestea aparțin de cele mai multe ori SUA? Îl învață cineva că la provocări de cea mai joasă speță se răspunde cu comunicate sobre și ferme? Întreaga Europă îl știe pe Rogozin ca fiind noul Jirinovski al Moscovei, bufonul pus să scoată pe gură ceea ce puterea rusă vrea să se afle dar nu poate să spună pe obișnuitele căi de comunicație internațională. A intra în jocul lui înseamnă infantilism politic, ignoranță și naivitate. Răspunsurile premierului, născocite la nervi, ne fac să ne întrebăm dacă vreunul dintre nenumărații săi consilierii săi, plătiți regește ca să posteze prostii pe rețelele de socializare, își merită salariul.

De aceea, nu este de mirare, faptul că Bucureștiul a devenit adevărat loc de pelerinaj pentru oficialitățile americane. După Victoria Nuland, șefii CIA, NATO și ai Pentagonului, în zilele care urmează este așteptat și vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden. Pe de o parte este o dovadă clară că ai noștri trebuie învățați, pur și simplu, cum să se poarte cu vecinul rus, cu provocările și tacticile sale. Pe de altă parte, dacă luăm în considerare faptul că prezența delegației americane la București va fi concomitentă cu aceea a lui Barrack Obama la Varșovia, este din ce în ce mai clar că situația internațională generată de noua expansiune a Moscovei în regiune se agravează pe zi ce trece. Va atinge probabil punctul culminant odată ce Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, peste 6 săptămâni, devenind în acest fel, aproape automat, subiect al strategiei de apărare a NATO.

Procesul de segregare al Ucrainei de către ruși este deja un fapt împlinit și a devenit acum limpede că, după anexarea provinciilor de Est ale vecinului nostru, următorul pas al Moscovei va fi anexarea Transnistriei. Dacă Europa pare să fi înghițit deja gălușca rusească pe nemestecate, cu proteste izolate ici și colo, referitoare la ruperea Ucrainei, dacă aceeași Europă pare resemnată și cu viitoarea ciuntire a Moldovei, americanii se arată a fi singurii hotărâți să le spună răspicat rușilor: Până aici! Adică până la Nistru. Este un joc care se face fără noi și peste capetele noastre, deși nu ne-a fugărit nimeni din acest întreg proces care, în fapt, este cu și despre noi.

Nimeni nu l-a obligat pe președintele Băsescu ca, în timp ce alții hotărăsc viitorul națiunii noastre – considerându-i și pe frații basarabeni ca parte a ei – să-și plimbe protejata de mânuță prin toată țara, într-o campanie electorală deșanțată, în care tot el i-a anunțat cu emfază candidatura la cea mai înaltă funcție în stat. Nimeni nu l-a obligat să intre în clinciuri de cea mai joasă speță cu clovnul lui Putin, într-un schimb de replici despre numărul de sticle băute. Măcar în această privință, primul ministru, el însuși subiect al unor insulte uneori meritate, a avut dreptate. La bălăcăreală pe plan intern ne pricepem de minune.

(editorial publicat in Monitorul de Botosani 13 05 14)

Anunțuri


Categorii:Politica în cuvinte

Etichete:, , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: