Insulte publice în zile de sărbătoare


carol_incoronare550x374
(Foto de aici)

Ieri ar fi trebuit să sărbătorim Ziua Europei, cu tot ceea ce înseamnă Uniunea pentru noi, iar astăzi ar trebui să celebrăm ziua cu cele mai importante semnificații din istoria țării: Ziua Independenței României și, totodată, a Regalității. Timp de opt decenii, între 1866 și până în decembrie 1947, ziua de 10 mai nu a reprezentat doar Ziua Regalității, ci a fost și Ziua Națională a României.

Ziua de 10 mai 1866 este ziua sosirii în București a prințului Carol, ales domnitor al României, dar și, 15 ani mai târziu, ziua proclamării Regatului României. Tot intr-o zi de 10 mai, in 1877, Principele Carol I a proclamat Independenta dupa ce, cu o zi inainte, ministrul afacerilor străine de atunci, Mihail Kogălniceanu, afirmase in fata Adunării Deputaților: „(…) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă”. Noul statut al României, precum și unirea cu Dobrogea, au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano din 1878 și prin Tratatul de la Berlin, din 1878.

Instalarea domnitorului Carol I la Bucureşti în mai 1866 a ridicat mult prestigiul României, prin legăturile familiei sale cu Germania şi Franța, mai tarziu si prin cele ale Reginei Maria cu familia regală britanică, dar și prin activitatea prodigioasă a Casei Regale în slujba țării.

Pe 9 mai, în urmă cu 64 de ani, la cinci ani de la al Doilea Război Mondial, ministrul de externe francez, Robert Schumann, a iniţiat Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, primul pas spre Uniunea Europeană. Este motivul pentru care se sărbătorește la această dată Ziua Europei. Dar în România, vreme de multe decenii, la fel ca în URSS şi în toate ţările fostului bloc sovietic, la 9 Mai s-a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva lui Hitler. Ţările occidentale marcau victoria în Europa pe 8 mai. Motivul? Germania a fost forţată să-şi semneze capitularea de două ori. O dată în faţa Aliaţilor, la Reims, şi a doua oară în faţa rușilor, la Berlin. Un episod care a prefigurat împărţirea Europei din primul moment al păcii.

În locul semnificațiilor bogate și extrem de importante ale acestor două zile în istoria țării, în locul serbărilor populare, al simpozioanelor și al lecțiilor deschise în muzee pentru toți școlarii țării, după 25 ani de conducere „luminată” a trei președinți proveniți din vechile structuri comuniste, avem parte de-o campanie electorală deșănțată, mizerabilă, pentru prezidențialele din toamnă, acoperită de formă cu așa zisa campanie electorală pentru europarlamentare. Cu acuzații și manifestări golanesti, cu insulte și amenințări reciproce cu închisoarea, primii doi oameni în stat – președintele și primul ministru – au coborât ștacheta discursului public sub limita jargonului folosit de derbedeii de cartier, discreditând într-o formă fără precedent autoritatea funcțiilor pe care le ocupă.

Președintele, care invocă sau ignoră Constituția după cum are interes pe moment, dirijându-și fără jenă simpatizanții, căci încă mai sunt și din aceștia, în direcția unui partiduleț constituit din traseiștii care l-au urmat ca niște căței înfometați și premierul, căruia nu-i pasă decât de baronii care-l mențin în scaun și, implicit, de prezervarea puterii cu orice preț, aruncă țara într-o vrajbă fără seamăn de la Revoluție încoace. Se acuză reciproc de hoție, minciună și trădare națională, lăsând fiecare să se înțeleagă că ar deține probe. Dacă ar fi să-i luăm în serios, cei cărora le e teamă de război ar trebui să umple gările și aeroporturile, iar cei care vor să reziste ar trebui să pregătească de pe acum adăposturi în munți, armament și muniție. Noroc că nu-i mai bagă (aproape) nimeni în seamă.

Ieri, profesorii, cu mult mai responsabili decât hahalerele din capul țării, au vorbit copiilor pe larg, cu exemple, cei care au putut au ilustrat și cu filme, despre Independență, Regalitate sau despre Ziua Europei, despre semnificațiile acestor zile, despre construcția europeană, despre sacrificiile dar și despre avantajele apartenenței noastre la această comunitate. Păcat că la aceste lecții nu a asistat și puzderia pestriță de neveste, amante și cumetri politici, reuniți sub titulatura de candidați la un fotoliu de europarlamentar. Ar fi aflat că acum 137 ani România și-a declarat independența, ar fi învățat, poate, ce cuprinde această noțiune din punct de vedere politic și economic și, greu de crezut, dar poate ar fi înțeles și că „Europa” nu înseamnă doar salariul de 8000 euro lunar și călătorii gratuite între Bruxelles și București.

(editorial publicat in Monitorul de Botosani 10 05 14)

Anunțuri


Categorii:Politica în cuvinte

Etichete:, , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: