Repetiție generală pentru prezidențiale


Parlamentul-European(Foto de aici)  

Deschiderea focului și zăngănitul armelor la marginea Europei, concretizarea ameninţării eterne pe care o reprezintă Rusia par să fi resuscitat o oarecare solidaritate europeană. Pentru prima dată după valul de admiteri al țărilor est-europene, evenimentele recente dau un sens noțiunilor de identitate și ideal comun, noilor și vechilor membri ai uniunii.
Din această cauză, dincolo de puternicele contraste economico-financiare, de evoluțiile politice diferite ale membrilor uniunii, este pentru prima dată de la înființarea Comunităţii Cărbunelui şi Oţelului și după Tratatul de la Maastricht în 1992, când se vorbește deschis despre necesitatea unei armate comune. Dacă, după prăbușirea Cortinei de Fier, NATO părea să devină o organizație caducă, reînvierea ambițiilor țariste ale Moscovei face acum din alianța nord-atlantică, din nou, singurul garant al bunăstării europene. Deși românii au militat cu fiecare ocazie pentru constituirea unei armate unice europene, măcar ca forță rapidă de intervenție și ca pacificator în zonele de conflict, de această dată se dovedește că, până la îndeplinirea acestui deziderat, opțiunea noastră pentru baze NATO pe teritoriul țării își dovedește utilitatea mai mult ca oricând, fiindcă – nu-i așa? – ce-i în mână nu-i minciună.
Siguranța oferită de aripile protectoare ale NATO și UE nu este însă singurul obiectiv al României fiindcă, în ceea ce ne privește, racordarea țării noastre la standardele occidentale se află abia la jumătate de drum. Ne dorim din inimă să fim parte din Spațiul Schengen. La fel de mult ne dorim integrarea Moldovei în UE, fiindcă aceasta ar echivala cu un status egal cu cel al unirii mult visate a celor două țări-surori. Ar trebui să fim preocupați și de rezolvarea veșnicei probleme a integrării sociale a țiganilor. Însă pentru asta ar trebui să convingem Parlamentul European că aceasta este o problemă comună a țărilor membre ale UE și nu una individuală, a României. Ar trebui să fim mai activi în deciziile privind circuitele energetice ale continentului, care implică și problema exploatării gazelor de șist. Abia acum, prin scăpările unui președinte prea puțin diplomat, ies la iveală conflicte și interese ascunse în gestionarea rezervelor de energie ale continentului. Băsescu a anunțat alatăieri, public, că desfide inițiativa președintelui polonez Tusk pentru crearea unui depozit energetic comun, ca un răspuns la sabotarea de către polonezi a proiectului Nabucco. Ar trebui să fim interesați de politica UE pentru crearea locurilor de muncă, să facem proiecte eligibile pentru a primi și cheltui eficient banii alocați de CE pentru locurile de muncă pentru tineri, să nu repetăm demonstrația uriașă de corupție care a însemnat absorbția fondurilor POSDRU. Dorim unificarea bancară și aplicarea tratatului fiscal? Vom avea parte în continuare de MCV, a ajuns justiția la un grad de independență care să ne dea garanția că reformele sunt ireversibile? Președintele Băsescu se întreba aseară: „Vrea România să ne îndreptăm spre Statele Unite ale Europei sau să stăm cât mai departe de cedarea de autoritate?” Sunt probleme esențiale pentru prezentul și viitorul țării și pentru a le căuta rezolvările cele mai potrivite nouă ar fi necesar să participăm la toate dezbaterile asupra lor. Dacă, în locul obișnuitului schimb de insulte între candidați, asemenea dezbateri vor avea loc cu adevărat.
Ieri a început campania electorală la capătul căreia vom hotărî prin vot, la 25 mai, care vor fi cei 32 de reprezentanți ai României în Parlamentul Europei. În vestul Europei, interesul pentru alegerile europene descrește. Cei mai mulţi alegători din ţările fondatoare au indicat ”mai curând neîncredere”, poate și datorită creșterii suspiciunii generale de corupție la adresa structurilor europene. Totuşi, la întrebarea directă: ”Aţi spune că astăzi este pentru ţara dumneavoastră mai curând un lucru bun sau unul rău apartenenţa la Uniunea Europeană ?”, vest-europenii chestionaţi au răspuns DA în majoritatea lor : spaniolii 72%, belgienii 65%, germanii 63%, italienii 55%. Doar francezii manifestă pentru prima dată un mare euroscepticism, căci abia 48% au apreciat că apartenenţa lor la UE e un lucru bun, apropiindu-se de cei 44% dintre britanici, care au răspuns la fel (cf. dw.de/focus).
Doar la noi tendința este, ca de obicei, inversă. Potrivit celor mai recente sondaje, în ciuda necunoașterii temelor europene, alegerile de anul acesta ar putea mobiliza cu 6% mai mulți români decât acum cinci ani. Explicația cea mai la îndemână pentru creşterea relativă a interesului românilor faţă de aceste alegeri este înăsprirea competiţiei pe partea dreaptă a scenei politice și, mai mult decât atât, pregătirea electoratului pentru de alegerile prezidențiale din noiembrie. PNL, PDL şi PMP îşi dispută acerb o fracțiune minoritară din electorat, într-o luptă vitală pentru ele pentru supravieţuirea politică.
Ca să știm ce alegem, ar trebui întâi de toate să știm cu precizie ce anume vrem și cum se poziționează fiecare dintre candidați față de lungul șir de obiective enunțate mai sus.

(editorial publicat în Monitorul de Botoșani 26 04 14)

 

Anunțuri


Categorii:Politica în cuvinte

Etichete:, ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: