Când incompetența dă mâna cu prostia


images

(Foto de aici)
Lucrările de îmbunătățiri funciare, precum și lucrările hidrotehnice, însumează investiții de anvergură la fel de mare precum construirea autostrăzilor. Acest gen de lucrări pot fi făcute punctual, dar cu rezultate cel mai adesea ridicole și de scurtă durată. Ca să aibă efect în timp și să poată asigura o bună protecție a locuitorilor, a bunurilor lor și a culturilor, acest tip de lucrări se proiectează și execută pentru arii geografice mari, de obicei bazine hidrografice, necesită dislocări și construcții uriașe, cu costuri enorme. Păstrând paralela, cam câți kilometri de autostradă s-au făcut în ultimii 25 ani, cam tot atâta s-a lucrat și pentru prevenirea inundațiilor.

Bazinele hidrografice ale Mureșului, Siretului, Dunării, Crișurilor, Someșului și Prutului sunt cele care creează an de an probleme românilor. Și cu toate că apar inundații frecvent în aceleasi zone, nici autoritățile și nici oamenii nu au făcut mare lucru, niciodată în istoria recentă, mai mult decât niște cârpeli punctuale. După fiecare mare catastrofă naturală de acest fel se întocmesc sau actualizează masterplanuri ambițioase, care prevăd lucrări vaste și etape de execuție cu termene precise. După trei zile le uită toată lumea, inclusiv cei care le-au anunțat cu mare pompă la televizor și nimeni nu-și mai aduce aminte de ele până la repetarea inundațiilor, când se caută din nou vinovații. Bineînțeles, aceștia sunt de fiecare dată alții, de obicei guvernul precedent, indiferent de culoarea lui politică. Nu am auzit să fi fost pedepsit vreodată cineva pentru neefectuarea unor lucrări prevăzute în acele planuri, pentru deturnarea fondurilor alocate către alte lucrări, mult mai vizibile și care pot aduce voturi imediate sau pentru furt de materiale alocate prevenirii inundațiilor.

De la Ceaușescu încoace, toți conducătorii României s-au repezit în cizme și salopete în mijlocul sinistraților, pentru a le arăta compasiune, susținere și pentru a-i încuraja, de-ți vine să crezi că doar atâta așteptau pentru a demonstra poporului cât și cum le pasă. După fiecare val de inundații, cu bani de la bugetul țării sau, de cele mai multe ori, strânși de la diverși donatori, s-au refăcut case, drumuri și telecomunicații. Au încercat însă toți acești lideri și autoritățile pe care le-au păstorit să neutralizeze cauzele și nu efectele? In afara planurilor mai sus menționate, rămase simple hârtii, se pare că nu.

Nici măcar oamenii nu au învățat să se apere. Și-au ridicat în continuare case în zone inundabile, iar autoritățile le-au dat aprobări. Asta în cazurile în care nu au vândut pur și simplu materialele primite pentru a-și repara sau înlocui casele distruse. Așa că apele i-au lovit din nou. Dacă în 1975 au fost inundate peste 33.000 de case, în 1997, 1999, 2001 și 2004 inundațiile au făcut prăpăd din nou, lăsând în urmă de fiecare dată zeci de victime umane, zeci de mii de hectare de culturi pierdute și mii de gospodării distruse. Nicuna dintre numeroasele autorități, pe care le plătim tocmai în acest scop, de a ne proteja, nu a oprit defrișarea dementă a țării, în ritm de aproximativ 15 milioane metri cubi pe an, și nici nu a încercat să continue măcar lucrările de amenajare a marilor bazine hidrgrafice începute de comuniști, acum 40 ani.

Demonstrațiile de incompetență crasă, numiri politice pe bază de înrudiri și prietenii își vădesc efectele cu fiecare nou eveniment tragic. Ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură este un inginer electronist, Doina Pană, care a lucrat 29 ani în… învățământ. Astfel încât declarația ei recentă, în legătură cu inundațiile o pune în cea mai ridicolă postură: „În istoricul acelei localități au existat inundații, în istoricul celorlalte nu au existat. S-au facut pe baza datelor. Ne-au trimis ce a fost. Înseamna ca în alea nu a existat istoric legat de inundații. Previzionarea e o concluzie pe care o tragi pe baza unor date anterioare. Asta e logica. Altfel trebuie sa fii Nostradamus să faci previzionare fără istoric în spate”. Dacă ar fi citit măcar în treacăt avertizările INMH, dna ministru nu ar fi trebuit să fie Nostradamus ci doar să-și fi făcut datoria.

În acest timp, mii de absolvenți ai facultăților de hidrotehnică, îmbunătățiri funciare, agronomie și mediu lucrează în cu totul alte domenii sau sunt șomeri. Nu fiindcă nu ar fi competenți în meseria pentru care s-au pregătit ci pentru că așa a înțeles statul român, prin reprezentanții săi – cei pe care îi alegem la fiecare patru ani – să se folosească de specialiștii de care dispune.
După posibilele viitoare inundații, pentru că meteorologii anunță că ploile continuă și în zilele care urmează, ar trebui să pună cineva pe masa guvernului și prognoza pentru vara aceasta: secetă severă.

(editorial publicat in Monitorul de Botosani 24 04 14)

Anunțuri


Categorii:Politica în cuvinte

Etichete:, , , ,

1 răspuns

  1. Articolul pune punctul pe i în ceea ce privește nevoia unei abordări pe termen lung a problematicii dezastrelor naturale (sau nu) și lipsa unui interes constant pentru acest subiect vital din partea autorităților centrale, comuniste sau pluraliste.

    Fapt este că autoritățile centrale, în mare majoritate, nu au de suferit direct de pe urma unor astfel de incidente. La nivel central, astfel de evenimente sînt prilej de acumulare de popularitate pentru politicieni și inițiativele lor, care nu de puține ori (și nu doar în România) vizează croirea unor oportunități de afaceri pentru partenerii politici din sectorul privat.

    Suferința și, deci, interesul pentru prevenirea și depășirea cu pierderi minime a unor astfel de dezastre aparține în principal celor direct afectați, localnici și proprietarii/beneficiarii structurilor de utilități, transport, etc. prin urmare și cei mai îndreptățiți să se pronunțe cu privire la soluții și mai preocupați să plătească suficient, dar eficient pentru acestea. De aceea și legislația în materie prevede în principiu, ca în mai toată lumea civilizată ca autoritățile centrale sînt cele care stabilesc normele unitare și acoperă vîrfurile de cheltuieli și centralizează marile cheltuieli de investiții, care (în fapt, din lipsa inevitabilă a banilor necesari pentru a face totul dintr-o dată) trebuie ierarhizate la acest nivel național; la nivel județean se centralizează resursele pentru situații de urgență iar cei care intervin de fapt efectiv și fac față situației sînt autoritățile și membrii comunităților locale.

    Însă, în situația în care mare parte din cele peste 3000 de administrații publice ale localităților nu sînt în stare să își achite din resurse proprii nici măcar salariile și cheltuielile cu sediul, ele nu sînt decît paraziți adminstrativi și agenți electorali pentru actorii publici de la nivel județean și național, cu susținerea activă a unor comunități care preponderent nu așteaptă decît protecție socială în sistem paușal, ajutoare electorale și investiții preferențiale din bani naționali pentru confortul imediat.

    Membrii comunităților sau comunitățile care în ansamblu se sustrag acestui tipar comportamental sînt sancționate moral și material de intervențiile literalmente pompieristice făcute de nivelurile centrale pe banii și în disprețul lor.

    O populație care batjocorește un ministru cînd recunoaște că „iarna nu este ca vara” și că nu poți a avea șosele deschise cînd crivățul adună la loc troienele în zeci de minute sau care huiduie un premier care spune că nu poate caza sinistrații în condiții de hotel, care așteaptă bani de la stat ca să investească în reducerea facturii de căldură (la oraș, conștientă de uriașele costuri suplimentare mascate prin subvenții cu dedicație!) are conducătorii pe care îi merită.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: