La taifas despre supremația legii și a bunul simț


Imagine

(foto de aici)

Am fost acuzată ba că țin partea nu știu cărui infractor sau a unui nemernic care ne-a jefuit țara cățărat în fruntea statului de 24 de ani, ba că îi critic pe toți dea valma. Amicii mei sunt nedumeriți, spun că nu mai pricep nimic, că nu-și dau seama de care parte a baricadei sunt. Azi îl critic pe Ponta, mâine dezbat o lege și-i dau dreptate lui Mircea Diaconu. Azi critic pe Eba recomandând oamenilor să nu o trimită în Parlamentul Europei, mâine critic pe Daciana Sârbu sau pe Maria Grapini. La o analiză sumară, cine să mă mai înțeleagă?

Știți cât îmi este de greu să discut despre o lege sau un principiu de drept care ar da dreptate unui infractor sau unui comunist care s-a cățărat la putere? Și aparent, luând apărarea acelui principiu de drept, pare că iau apărarea acelui infractor sau comunist ajuns în funcții sau demnități publice? Socrul mau a stat nouă ani în pușcărie, mi-am înnegrit sufletul citindu-i cele 24 de dosare de la CNAS și m-am cutremurat, a fost urmărit de securitate până în 1989 deși era un moșneag care se apropia de 80 de ani. Sora tatii a fost una din măicuțele bătute și alungate de securitate din mânăstire (cazul Vladimirești) și urmărite și după ce regimul comunist a desființat mânăstirea, nemaiavând dreptul să poartă haina monahală până în 90. Un an de zile au umblat ai mei din spitale în spitale cu ea pentru că a fost mută, nu știm nici azi (refuză să ne povestească) ce s-a întâmplat atunci în mânăstire de a ajuns la muțenie. Mama a avut un frate care a fost ucis la 27 de ani de miliție în București în 1948, bănuit a fi legionar, și căruia nu-i știu ai mei nici mormântul, securitatea le-a interzis să pună până și întrebări despre el. Eu însămi am trecut prin niște experiențe cumplite pe vremea aceea. Da, îmi este foarte greu dar dacă nu aș face-o, dacă nu aș respecta legea chiar și atunci când îi dă dreptate unui infractor, dacă nu aș avea bunul simț pe care mi l-au transmis ai mei, cu ce aș fi mai presus de comuniști, de torționarii care au ucis și torturat oameni fără să le pese nici de lege și nici de bun simț? Cu nimic. Sunt pe o baricadă dar care nu se numește stânga sau dreapta ci legea și bunul simț.

Așa văd eu statul de drept. Ca un pachet de reguli și principii prinse în legi pe care trebuie să le respect în orice situație. Chiar dacă pentru asta trebuie să fiu de acord ca Mircea Diaconu să participe la europarlamentare, ca Mazăre să fie cercetat în stare de libertate, ca Babiuc (și înaintea lui, chiar și Năstase la prima lui condamnare) să fie eliberat sub control judiciar. Pot să determin după o analiză riguroasă că o lege este proastă și să lupt ca ea să fie schimbată. Pot să fiu nemulțumită sufletește că un infractor, datorită unei lacune a legii, a scăpat de pușcărie. Pot să discut dacă este sau nu moral ca Mircea Diaconu să participe la europarlamentare. Din punct de vedere legal însă, nu pot susține ca legea să nu fie respectată chiar dacă nu-mi place de Diaconu, de Mazăre și cu atât mai puțin de Babiuc sau de Adrian Năstase, Ion Iliescu și Victor Ponta.

Pot să spun, moralmente vorbind, că acei autori, de la care a copiat Victor Ponta în lucrarea lui de doctorat, sunt niște lași cu nimic mai prejos decât profesorii universitari care au făcut-o pe analfabeta Leană a lui Ceaușescu doctor în chimie, academician și savant de renume mondial. Lașii pot să ne întoarcă într-o epocă de tristă amintire. Căci omul este un animal periculos, dacă din obediență îi mângâi vanitatea, mai cu seamă dacă nici nu are calitățile pe care i le ridici în slăvi, se va crede într-o bună zi zeu și va dori să te îngenuncheze și să te calce în picioare. Dar dincolo de ceea ce cred eu cu inima, dacă ancheta penală în cazul unui plagiat nu se poate declanșa decât la plângerea prealabilă a persoanelor vătămate (în cazul expus mai sus a acelor autori de la care s-a copiat) și dacă acei lași nu fac plângere acceptând să fie îngenunchiați și călcați în picioare într-o bună zi, legea nu are ce să-i facă plagiatorului și eu nu pot critica justiția că respectă legea. Pot să-l critic pe Ponta pentru încălcarea ”bunului simț”, pentru lipsa de onoare dar nu pot critica Justiția că nu l-a condamnat.

Asta cred eu că deosebește o societate democratică de una pe care am trăit-o cu vârf și îndesat, una în care îți alegeai cu grijă vorbele dacă voiai să nu stai după gratii. O libertate provizorie, ce-i drept, în fapt fiind toți niște deținuți condamnați să trăim într-o pușcărie mare care se întindea între Carpați, Dunăre și Mare dar totuși, față de cei din celule, o libertate.

Așa înțeleg eu statul de drept, prin supremația legii și a bunului simț, chiar dacă asta îi dă anumite drepturi procesuale sau civile și lui Năstase, Becali, Fenechiu, Dragomir sau mai proaspătul anchetat, Mazăre. Pentru că dacă nu privim în acest fel legea, nu suntem decât cealaltă parte a oglinzii unui sistem pe care l-am urât.

Anunțuri


Categorii:Juridice, Politica în cuvinte

Etichete:, , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: