Despre referendum, constituție și Curte Constituțională


 ImageTraian Băsescu în 2013: ”Am declanşat procedura unui nou referendum. Dacă românii îşi doresc un parlament unicameral şi 300 de parlamentari. Voi emite decretul în funcţie de ceea ce se întâmplă în Parlament şi la CCR. Voi emite decretul astfel încât să dau posibilitatea românilor să se pronunţe din nou dacă vor Parlament unicameral. Este obligaţia mea să utilizez toate mijloacele constituţionale”

Ieșirea lui Traian Băsescu în data de 11.06.2013 pe posturile media nu este decât o atenționare a judecătorilor CCR să fie foarte atenți la cum vor da Decizia de legalitate pentru proiectul de revizuire al Constituției. El știe că soluția va sta în mâna CCRului și nu face decât să arunce nade, spunând cam așa: Băieți, atenție la mine, ori dați aviz negativ respectând ceea ce ați susținut cu unanimitate de voturi prin Decizia 682 din 2012 ori eu organizez un nou referendum pentru parlament unicameral cu 300 de parlamentari, în același timp cu celălalt referendum pentru aprobarea revizuirii Constituției și o să fiți puși într-o situație demnă de absurdul din operele lui Kafka sau Camus. Căci românii sunt în stare să spună DA la referendumul propus de Traian Băsescu dar și DA la referendumul acestei Constituții caz în care CCR nu va putea să-l valideze pe unul fără a-l valida și pe celălalt, ceea ce este absurd.  

Eii, au înnebunit cetățenii României după această declarație. Cu atâtea termene (”referendum pentru unicameral”, ”referendum pentru constituție”), pe care nu le înțeleg sau le înțeleg prea puțin fără să știe toate procedurile legale care duc la efecte viitoare, sigur că poți înnebuni. Așa că hai s-o luăm încetul cu încetul.

Referendumul este o procedură, prevăzută de Constituție în situații speciale, de consultare a poporului, respectiv modificarea/revizuirea constituției sau alte chestiuni de interes național.

În anul 2009, la inițiativa președintelui Traian Băsescu s-a organizat un asemenea referendum în care cetățenii au fost chemați la urne să răspundă dacă vor parlament unicameral sau bicameral (Senat + Camera Deputaților) și dacă vor reducerea nr. de parlamentari la un maxim de 300 de persoane. Cetățenii au optat în proporție de peste 80% (din 55% prezenți la vot) că vor parlament unicameral cu maxim 300 de parlamentari, Curtea Constituțională validând acest referendum.

Nu vreau să dezbat dacă este oportun într-o țară fragilă democratic să ai o singură cameră în Parlament (cu reducerea nr. am fost de acord), cert este că aceasta a fost voința populară și ea trebuia respectată într-un stat de drept în care ”suveranitatea aparține poporului…” – art. 2 punctul 1 din Constituție. Nu mă opresc nici asupra faptului că la vremea aceea (2009) la putere în România era PDL, care nu știu să fi încercat măcar să pună în aplicare această voință populară. Cert este că referendumul din 2009 a rămas fără rezultat, actualul Parlament având tot două camere și aproape 600 parlamentari. Nu sunt de acord nici cu critica adusă USLului că la alegerile din 2012 nu a respectat voința populară cu unicameral și 300 parlamentari din motivele pe care le voi prezenta în continuare. Dar nu pot fi de acord nici cu dl. Chiuariu care interpretează legea fundamentală într-un mod haotic și total neprofesional declarând că la alegerile din 9 decembrie 2012 poporul, votând și senatori și deputați, a decis să-și anuleze propria voință exprimată în 2009. 

Au fost voci care s-au pronunțat diferit față de opțiunea populară din 2009: că a fost manipulată, că n-a știut ce a votat, că acest tip de referendum e consultativ și nu obligatoriu de urmat pentru Parlament, ba chiar că asemenea decizii nu pot fi lăsate pe mâna poporului vulgar și needucat și că numai elita politică poate decide asta, voci asupra cărora nu vreau să mă opresc dar care au alimentat permanent un subiect rămas nerezolvat nici până astăzi.

Cert este că în 2012, PDL a sesizat CCR cu privire la constituționalitatea Legii privind modificarea și completarea Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, Curtea pronunțându-se printr-o decizie din 2012 dar în cadrul acestei decizii CCR stabilind foarte clar că referendumul din 2009 este obligatoriu a fi finalizat de către Parlament (puteți citi pe larg opinia CCR -Decizia 682 –  aici http://www.ccr.ro/files/products/D0682_12.pdf ).  

Curtea Constituțională a opinat că acest caracter consultativ al referendumului din 2009 nu înseamnă că el nu produce efecte juridice și că Parlamentul nu ar fi obligat a respecta voința populară ci însemană doar că finalizarea lui depinde de alte proceduri de îndeplinit. Ce înseamnă acest lucru? Simplu. Întrucât referendumul din 2009 cuprindea și Parlament unicameral în loc de bicameral, întrucât structura pe două Camere a Parlamentului era prevăzută în actuala Constituție, pentru implementarea acelui referendum era nevoie de o modificare a Constituției. De aceea vă spuneam mai sus că nu sunt de acord cu critica că USLul nu a respectat la alegerile din 2012 voința populară de unicameral și 300 parlamentari. Nici USL și nici un alt partid nu avea cum să respecte rezultatul de la acel referendum în 9 decembrie 2012, întrucât Constituția nu fusese încă modificată. 

După alegerile din 2012, USL și-a propus revizuirea actualei Constituții. Unul din amendamentele propuse de PDL a fost unicameral și maxim de 300 parlamentari, amendament respins de Comisia de Revizuire a Constituției. Comisia a hotărât că Parlamentul va avea tot două camere din care numai Camera Deputaților va avea 300 membri. Cu alte cuvinte, această comisie respinge ceea ce a decis poporul la referendumul din 2009. Dacă până la această dată nu am a reproșa USL că nu a respectat referendumul din 2009 pentru că nu fusese modificată încă legea fundamentală, o dată cu proiectul de modificare a constituției această apărare nu mai poate fi reținută, pentru că neintroducerea voinței populare în noua lege va însemna că USL încalcă art. 1, 2 și 61 din actuala Constituție. În acest fel s-a exprimat și CCR: “ Pentru aceste considerente, Curtea constată că regle­mentarea unor prevederi prin care se tinde la o soluție legislativă care nu respectă voința exprimată de popor la referendumul consultativ menționat este în contradicție cu prevederile constitu­ționale ale art.1, 2 și 61.“   

Acestea sunt faptele care au condus la declarația Președintelui României care a înfierbântat spiritele pe internet și printre analiștii și reporterii media, respectiv că a demarat procedura de organizare a unui nou referendum cu fix aceleași întrebări ca în 2009.

Mergând însă cu analiza noastră mai departe, e necesar să spunem care va fi procedura – constituțională –  pas cu pas, până la adoptarea sau nu a acestui proiect de modificare a legii fundamentale, proceduri ce trebuie de urmat în această ordine de mai jos:

–        Comisia de reviziure a Constituției va formula un proiect final de revizuire. 

–        Proiectul este trimis la Consiliul Legislativ care va da un aviz (negativ sau pozitiv), aviz care este CONSULTATIV.

–        Proiectul + avizul Consiliului Legislativ se depune la Curtea Constituțională

–        Președintele CCR numește un judecător – raportor și stabilește un termen de judecată

–        În maxim 10 zile Curtea Constituțională se pronunță asupra revizuirii Constituției, printr-o decizie, cu votul a 2/3 din numărul judecătorilor Curții iar decizia se comunică inițiatorilor

–        Proiectul, însoțit de decizia CCR se prezintă Parlamentului

–        Parlamentul este OBLIGAT să țină cont de decizia CCR

–        Parlamentul votează legea de revizuire (o adoptă sau o respinge)

–        Dacă legea se adoptă, se organizează referendum pentru aprobarea de către popor 

Revenind la toată teoria expusă, la declarația președintelui, cu aplicare și a considerentelor acelei decizii CCR 682 din 2012 despre care am făcut vorbire și luând în considerare și faptul că CCR este obligată de legea sa de funcționare să nu dea două decizii contrare, este de presupus că  într-un stat de drept CCR va emite o decizie de respingere a Proiectului de constituție, cel puțin parțial pe motiv că nu a implementat rezultatetle referendumului din 2009 cu privire la unicameral și maxim 300 parlamentari.

În cazul absurd în care CCR va da o Decizie favorabilă acestui proiect de constituție care păstrează bicameralul, nu suntem într-un stat de drept, voința poporului și actuala constituție fiind încălcate chiar de către cei care au misiunea apărării ei. În acest caz, la care nici nu vreau să mă gândesc, orice referendum organizat de Președinte sau chiar inițiat de către noi, cetățenii, nu mai contează, întrucât nimeni într-un stat totalitar nu ține cont de lege ci doar de voința celor puțini cocoțați la putere și nu a celor mulți. Tocmai de aceea am spus că declarația președintelui rămâne fără finalitate practică.

Căci dacă, în ciuda normelor constituționale și a rezultatelor referendumului din 2009, CCR va da aviz favorabil acestui proiect sau dacă Parlamentul nu va ține cont de o Decizie negativă a CCR, nu un referendum trebuie organizat, ci o revoluție.

Publicat și în Politicstand.com în 12 iunie 2013

 

Anunțuri


Categorii:Juridice

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: