O slăbiciune a democrației


Image”Încălcarea abracadabrantului atemporal și transcendental se sancționează cu amendă în cuantum de 1.000  lei.” Ce-ar fi dacă aș da o astfel de declarație? Cu siguranță m-ați întreba ce mama dracului înseamnă  ”abracadabrant atemporal și transcendental” și ce anume trebuie să respecți la el ca să știi ce trebuie să nu încalci.  Eu aș încerca să vă explic și poate ați accepta explicația mea asupra noțiunii respective. Dar asta doar până când ar apărea niște avocați care mi-ar spune: ”Dacă abracadabrantul atemporal și transcendental nu este definit în mod clar și concret printr-o lege, sancțiunea nu poate fi aplicată. Căci necunoscând limitele abracadabrantului atemporal și transcendental nu putem nici ști dacă ele au fost sau nu încălcate.”

Așa și cu declarațiile politicienilor. În fiecare zi aud: ”s-a încălcat statul de drept”, ” nu-i adevărat, nu s-a încălcat statul de drept”. Cele mai recente sunt declarațiile UE care a transmis că vor fi înghețate fondurile europene pentru țările care încalcă statul de drept.

În mod sigur legea ar trebui să definească acel ceva ce va fi sancționat dacă va fi încălcat, pentru a da posibilitatea de a fi aplicată sancțiunea. Am încercat să găsesc o definiție la nivelul actelor normative ale Uniunii Europene sau a legislației din România. Fără nici un rezultat palpabil. Se pare că doar analiștii politici și filosofii s-au ocupat de acest concept fără ca însă el să devină o definiție înscrisă într-o lege. 

Teoreticienii dreptului spun că definiția statului de drept este cel mai bine concentrată în art. 16 și în art. 2 din Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului (Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen), carta fundamentală prin care la data de 26 august 1789 au fost puse, în Franța și în lume, bazele democrației moderne. (Wikipedia):

Art 16  – „Orice societate care nu asigură garanția drepturilor și nu statornicește separarea puterilor este lipsită de constituție.”

Art. 2 – „scopul oricărei asociațiuni politice este păstrarea drepturilor naturale și imprescriptibile ale omului”.

Coroborând cele două articole, am putea defini statul de drept ca fiind acea formă de organizare care presupune armonizarea și echilibrarea raporturilor celor două componente: 1. domnia legii – adică supremația ei absolută; 2. prezervarea drepturilor și libertăților individuale. Nici lege fără drepturi și libertăți dar nici drepturi și libertăți fără lege. Iar ambele sub supravegherea statului, ca un garant al acestei armonizări. Numai că această opinie este doar o interpretare a unor articole care se referă la drepturi, lege, politic dar nu o definiție în sine. 

O definiție formulată clar de către cei îndreptățiți să o facă (Parlamentul European, Comisia de la Veneția), care să fie obligatorie de urmat pentru toate statele membre, nu a fost dată. Mi se pare o gravă lacună această nedefinire, fiindcă o sancțiune atât de aspră (înghețarea fondurilor europene) nu poate fi aplicată în practică (dacă respectăm supremația legii) decât în condiții concrete de încălcare a statului de drept – ale cărei limite trebuie precizate de legislația europeană. Adică, sancțiunile trebuie să vină în baza legii nr…, art,… nr…. întrucât s-a încălcat cutare prevedere… prevăzută în legea Y…

Or, câtă vreme statul de drept nu este definit în mod expres în legislația comunitară, este de presupus că vor fi împotriviri din partea statelor membre cărora li s-ar putea aplica sancțiunea menționată mai sus. Și împotrivirile ar putea fi justificate, în măsura în care definiția acestei noțiuni fundamentale, fără de care democrația nu poate exista, este lăsată doar la mâna teoreticienilor și analiștilor, dar care, indubitabil, nu reprezintă puterea legislativă.

Ca și profesorii mei de la drept, atunci când vorbeam fără a indica legea care îmi susținea pledoaria, v-aș putea întreba și eu, domnilor: ”Poate aveți dreptate, dar unde este sediul materiei”?

Anunțuri


Categorii:Juridice

20 de răspunsuri

  1. Un prieten mi-a trimis această definiție: Tratatul privind UE asa cum a fost el modificat de Tr.Lisabona 2007, art.1a.” Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.”. Foarte frumos, dar dacă analizați textul veți descoperi că statul de drept este ceva pe care se întemeiază UE (alături de alte valori enumerate). Dar tot nu-mi deslușește ce înseamnă statul de drept. 🙂

  2. Este chiar asa de greu?
    Statul de drept este un principiu care intr-o democratie are urmatoarele caracteristici:

    1) Nimeni nu este in afara sau deasupra legii
    2)Statul este obligat sa-si respecte legile si sa aiba legislatie care sanctioneaza inclusiv abuzul statului ( fata de cetatean, minoritati)
    3) Legile respecta dreptul omului si nu discrimineaza
    4) Se cere o justitie independenta , la care orice cetatean are acces implicit o justitie necorupta si impartiala.

    O democratie nu poate functiona fara un stat de drept. Un stat de drept nu are neaparat nevoie sa fie o democratie, legile pot contine discriminari, inegalitati, exceptii, etc.

    • Această definiție este înscrisă într-o lege?

      • Bineinteles, in constitutia si legislatia tuturor statelor membre UE. Nu ai cum sa fii membru daca legile constitutionale nu respecta aceste principii.
        Am uitat; justitia necorupta implica o clasa politica necorupta.

      • Eu nu am găsit nicăieri în lege (națională sau europeană ) o definiție, decât în tratatele de drept.

      • Eu inteleg ca este vorba de un principiu de constructie a legilor nu de o lege?

      • Nu poți să impui o sancțiune pe un principiu decât dacă acel principiu face obiectul unui act normativ.
        Hai să vă dau un exemplu: de principiu trebuie să mergem, ca pietoni, pe marigine străzilor (cele fără trotuare) astfel încât să avem în fața noastră mașinile (pe partea stângă a direcției de mers). Dra nu pot impune o sancțiune (se senaționează cu 3 lei pietonii care nu merg corect pe strada) dect dacă obligativitatea de a merge pe partea stângă a direcției de mers este înscrisă într-un act normativ (și limitele sale – ex. acolo unde nu există trotuare stradale).

      • Asa inteleg eu ca nu esti obligat ci alegi de buna voie si nesilit de nimeni? Este un principiu democratic sa alegi liber si in cunostinta de cauza si nu obligat? De asta avem nevoie de scoala si libertate ca sa intelegem la ce valori am aderat de ex prin Tratatul de la Copenhaga.

      • Da, ca nu ai voie sa discriminezi? Deci in momentul in care tu ca parlament faci o lege in care discriminezi sau favorizezi pe cineva atunci ai incalcat statul de drept. De aici problemele cu Ungaria, cu frumusetea noastra de cod penal – discrimineaza.
        Ai dreptul banui, sa-ti reglezi legile prin cerinte de securitate economica si garantii financiare, de perspectiva economica daca ceri tuturor atat cetatenilor tai cat si celor straini aceleasi garantii. Mai exista un principiu cu care se lucreaza si care se interfereaza, statul national. Nu stiu ce avantaje poti sa ai sau sunt acceptate astazi prin definitia de stat national in constitutie. Este posibil ca acolo sa existe portite. Un expert stie.
        In al doilea rand democratia si statul de drept nu sunt produse finite. Ele se dezvolta sau se contracta permanent. Cel putin asa inteleg eu statul de drept? Democratia poate fi discutata in paralel sau ca subiect individual.

      • Da, poate ai dreptate. Numai că articolul meu a pornit de la declarația UE că va sancționa încălcarea statului de drept cu înghețarea foondurilor. Ori în condițiile în care statul de drept nu este definit în mod clar e greu de luat o asemenea sancțiune

      • Unde scrie ca trebuie sa fie specificat printr-o lege?

      • Păi cum ai sancționa ceva ale cărei limite/principii/caracteristici sunt doar în tratate/cărți/doctrine filosofice care de care mai variate și mai interpretabile?

      • Cand nu ai lege, sanctionezi dupa principiile si uzantele dreptului comun si in beneficiul societatii. Nu trebuie sa astept sa apara legea pentru a condamna purtarile necuvincioase. Sa presupunem ca nu exista o lege a omorului. Deci daca lege nu este , nu condamnam si nu sanctionam criminalul?

    • Aderarea nu inseamna obligatie decat morala si un act de buna voie? Asa interpretez eu, aderarea se face prin vointa populara. Daca nu mai vrei sa fii partener, te retragi ori prin vointa populara , referendum, ori prin decizie politica, lovitura de stat.
      Nu stiu? Cred ca asa functioneaza. Faptul ca au de gand sa aplice sanctiuni economice si nu sa treaca la excludere directa este tocmai o dovada ca nu vointa organizationala conteaza ci vointa populara. Asta este logica mea cel putin.

      • Aderarea înseamnă cu siguranță și obligații. Ce solicit eu Ue este ca aceste obligații să fie stabilite în mod foarte clar.

      • Urmatorul pas este sa faci referendum ca sa afli vointa populara? Daca tu nu mai poti manca la masa mea depinde de tine daca mai vrei sa stai in familie sau pleci renegand familia. Cam asa vad eu.

      • Discriminarea este cheia? Nu ai cum sa reglezi complet si definitiv. Eu am inteles ca din punct de vedere al constructiei logice toate legile trebuie sa aiba atat o parte fixa cat si o doza de elasticitate. Nu cred ca roti regla 100% nici realitatea si mai ales nu o constructie ideatica sau cum sa-i spun?

  3. Daca vrem sa urmarim istoric evolutia acestui principiu am gasit aici o enumerare: codul lui Hammurabi, Grecia Antica, Roma Antica ( de aici ne tragem noi seva, europenii), Magna Carta 1215.
    Traditia anglo-saxona (Petition of Grievences 1610, Petition of right 1628, Habeas Corpus Act 1679 sau dreptul la judecata). In aceasta traditie si-au gasit inspiratie si viziuni revolutionarii din Franta si America.
    Separatia puterilor in stat Montesquieu „The Spirit of Laws” 1748.
    Pe langa dezvoltari de forma avem si dezvoltarile de continut cauzate de mari personalitati istorice care au luptat pentru drepturile omului : Gandhi, Martin Luther King jr, Bayard Rustin (??? I need to read about him).
    Contractiile istorice sunt de ex Germania Nazista si Hitler.
    Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial si ca o consecinta avem:
    – Declaratia repturilor omului 1948
    – Conventia impotriva genocidului 1948
    – Conventia dreptului civil si dreptului politic 1966
    – Conventia impotriva torturii 1984

    In paralel avem Legea Islamica ( Sharia) de exemplu unde legile sunt principii sacre ale profetului. Modul de organizare – curti de justitie civile si religioase.

    Aceasta este un rezumat tradus din engleza de pe pagina http://www.democracyweb.org
    Nu stiu daca intereseaza pe cineva dar pe mine m-a interesat.

  4. Am uitat! Prima lege data de Om pentru Om ( nu de dumnezei) stiu ca este contributia Greciei Antice. Acolo mi-am gasit eu legea dupa care ma orintez electoral, prima lege a lui Solon – alege onestitatea in fata promisiunilor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: