E timpul să plecați acasă, domnilor!


15 decembrie 2013 manifestatie

24 de ani, aproape un sfert de veac de atunci. O perioadă egală cu cea în care dictatorul Ceaușescu ne-a îngrădit toate drepturile și libertățile până când am devenit doar niște roboți tăcuți ai unui sistem care ne schilodea sufletul în fiecare clipă. 24 de ani de la momentul în care Timișoara n-a mai rezistat și și-a cerut dreptul la umanitate, la o existență demnă, la o viață fără dictatură, la libertate. Iar după Timișoara a urmat Bucureștiul și împreună cu cele două orașe, toată țara a strigat într-un glas: ”Jos Ceaușescu, Jos tiranul”.

Plutea un aer de libertate în decembrie 89. Un aer pe care l-au tras în piept toți românii, unii așezându-se în fața gloanțelor și murind pentru ca eu, astăzi, să pot scrie liberă ceea ce gândesc despre voi, cei care i-ați urmat tiranului Ceaușescu și clicii sale de comuniști. Domnilor politicieni, la 24 de ani de la acel superb și în același timp însângerat decembrie 1989, vă spun că răbdarea mea a ajuns la sfârșit. A mea și a multor români de care v-ați bătut joc an de an, clipă de clipă timp de 24 de ani.

Ați profitat de naivitatea și încrederea noastră în demnitate, în onestitate și cinste, în umanitatea și patriotismul pe care le-am crezut a vă fi valori intrinseci și v-ați cocoțat în fruntea țării. Am răbdat așa cum numai românul știe să rabde, cu bunăvoință, cu iertare și cu creștinism în inimă. Și cu speranță că va veni o zi când veți arăta că vă pasă de țară, de idealurile pentru care au murit eroii noștri în acel decembrie 89, de viitorul acestui popor.

V-am găsit scuze cu fiecare fabrică pe care ați devalizat-o. Am crezut că nu aveați experiență într-un capitalism venit pe nepregătite, poate că educația comunistă vă împiedica să vedeți dincolo de metodele eronate ale economiei socialiste, poate că era nevoie să avem răbdare. V-am crezut când ne-ați spus că preluaserăți o ”moștenire grea” de la cei dinainte și acesta era motivul pentru care țara se dezvolta greu.

La 24 de ani de la momentul în care o scânteie aprindea conștiința unei întregi țări, consider că v-am acordat suficientă clemență. În numele celor care au ieșit pe străzi în decembrie 1989, în numele tuturor celor care și-au dat viața pentru libertate și o viață mai bună, în numele meu personal vă spun: ”M-am săturat”!

M-am săturat să stau pe margine de 24 de ani, să nu mă implic, manipulată fiind că nu se poate, că orice aș face nu voi avea nici o șansă în fața voastră!

M-am săturat să văd că de 24 de ani sunt victima ticăloșilor care s-au cocoțat în vârful puterii!

M-am săturat să aleg, de fiecare dată, răul cel mai mic!

M-am săturat să văd că nici un guvern și parlament nu au lucrat decât în interesul membrilor săi și a celor care i-au finanțat să ajungă în vârful puterii!

M-am săturat să văd cum se zbat românii în nevoi și cum le piere speranța cu fiecare zi!

M-am săturat să vă considerați o elită intangibilă iar noi să fim în ochii voștri doar un număr de care aveți nevoie la vot!

M-am săturat să aștept să luați măsuri economice pentru toată țara, nu pentru voi!

M-am săturat de genocidul pe care l-ați săvârșit asupra familiei românești, despărțind fiu de părinți, frate de soră și soț de soție, alungându-i să muncească pe meleaguri străine!

M-am săturat de indiferența voastră față de sănătatea mea, față de educația nepoților mei!

M-am săturat să mă uit cu disperare la voi sperând să fiți Oameni iar voi să vă uitați doar cu dispreț la mine ca la un vierme!

Am învățat în acești 24 de ani că stăpân în țara mea sunt eu și că voi, domnilor politicieni, nu sunteți decât niște mandatari, trimiși de mine acolo să reprezentați interesele mele și ale întregului popor, nu să vă rezolvați propriile voastre interese.

Azi, fac dovada puterii pe care mi-o dă constituția ca român, ca parte a poporului acestei țări și vă spun răspicat: Vă revoc mandatul, domnilor parlamentari! Nu sunteți demni a fi reprezentanții mei, nu sunteți demni să îmi conduceți țara, plecați acasă!

 

 

15 dec 2013 manif 2

Anunțuri


Categorii:Politica în cuvinte

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: