Nici șpaga nu mai este ce era odată


spagaCriza economică a atins și ”industria șpăgii”. Da, la noi șpaga/mita se dezvoltase ca o industrie care părea că rămăsese singura ”întreprindere” neatinsă de criză. Of, dacă și ea a ajuns de râsul curcilor, se ia și se cere orice și oricât, înseamnă că o ducem tare greu, fraților.

Ți-ai putea imagina că oamenii puși în funcții cheie admit șpaga numai dacă este uriașă căci au venituri consistente care le-ar permite micile lucruri necesare. Nu, domnilor, rămâi surprins sau te bufnește râsul când vezi cât de jos au ajuns. Am  întrebat odată un prieten polițist:

–        Măi, când ai făcut milioane de euro din diverse afaceri, unele la limita legii, de ce trebuie să continui la nesfârșit? Și, mai ales, de ce te cobori la niște șpăguțe derizorii? Alea la ce dracu îți mai trebuie la câtă avere ai? De ce nu te poți opri?

–        Ei, nu înțelegi nimic din psihologia hoțului, mi-a răspuns râzând amicul meu. Unul la mână, ban cu ban se strânge averea și doi la mână, nu te mai poți abține.

Mare dreptate avea amicul meu. Totuși, cum poți să fii înalt funcționar al statului/magistrat și să te cobori în asemenea hal? Exemplific fără ca lista să fie exhaustivă:

–        un ministru (Decebal Traian Remeș) ia șpagă caltaboși și pălincă,

–        un parlamentar  (senatorul Nicolae Bădălău) ia șpagă pulpe și ficat de pui,

–        un procuror DNA se mulțumește cu niște pavaj și 10 arbuști ornamentali tuia (Dumitru Cristudor – șef DNA Slobozia) pentru aranjarea unor probe dintr-un dosar,

–        polițiști trimit șefilor lor de la București pește și sticle de vin/whisky  (vezi cazul de la Constanța – cadouri către șefii din București),

–        un magistrat admite, chiar cere, drept șpagă vaci, oi, miei și sacoșe de alimente (Izabella Majeczki, prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Gheorgheni)

–        un director primește șpagă cârnați și salam ca să închidă ochii la neregulile unui agent economic (Directorul DSV Galați, Viorel Gheorghiță).

Nu vreau să mă opresc asupra acestor cazuri mai mult decât să le enumăr căci ele au fost dezbătute pe larg în presă. Problema pe care vreau să o ridic este alta:

–        Mai există ceva în țara asta ce nu este de vânzare?

–        Aceste cazuri sunt singulare sau sunt doar cele care au reușit a fi descoperite?

–        Ce soluții putem găsi pentru ca numărul celor care oferă sau cer șpagă să se reducă?

Da, știu vom reveni cu discuția la medici, profesori, angajații din spitale, funcționari publici, cu un salariu atât de mic încât este aproape imposibil să poată trăi din el dacă nu ar fi compensații, așa numitele ”cadouri” care s-au încetățenit și pe care nici măcar nu le mai criticăm. Nu sunt de acord nici cu ele, dar dacă un medic chirurg are salariu 1.000 – 1.500 lei, parcă nu poți să-i dai în cap că acceptă plicul pacientului pe care tocmai l-a salvat de la moarte. Numai că pe același principiu, bietului ministru de ce ar trebui să-i bagi în ochi infracțiunea? Nici el nu duce mai mult de 4.000 de lei pe lună acasă, ceea ce pare foarte puțin la nivelul funcției pe care o deține căci cheltuielile  lui sunt mai mari, trebuie să-și țină rangul cu costume scumpe, parfumuri de top, etc.

Sunt unul dintre cei care susțin că nu poți cere să ai înalți funcționari publici cinstiți cu aceste venituri. Am tot propus ca senatorii, deputații, primarii, consilierii să aibă venituri la nivelul de 5-6 ori mai mari decât în prezent. Sigur, cu sancțiuni penale tot de 5-6 ori mai mari dacă mai pun mâna și cu confiscarea totală a averii. Ar fi singura șansă să își dorească să ocupe aceste funcții și tineri deștepți care nu doresc să fure.

Față de magistrații care iau șpagă însă, nu găsesc nici un fel de înțelegere. Salariile lor sunt cele mai mari din România din sectorul veniturilor publice, câștigă mai mult decât președintele țării. Și cu toate astea, nu le ajunge.

Mă tot întreb, când și de ce s-a ajuns în situația asta? Să ceri și să accepți mită orice? Răspunsul, probabil, este acela pe care mi l-a dat cândva amicul meu: ”pentru că nu se mai pot abține”. 

Anunțuri


Categorii:Juridice

6 răspunsuri

  1. Bun articol, FELICITARI !
    O singura remarca, nu sunt de acord cu marirea salariilor , pt a-i determina sa nu mai accepte spaga. Decalajul salariilor in Romania, este oricum mult prea mare. Singura modalitate este obligarea lor legal sa nu ia spaga. Trimiterea dupa gratii a coruptilor, ar pune capat fenomenului. Desi cineva ar putea afirma ca aceste specimene nu mai au frica de nimic, eu sunt de alta parere : FRICA LOR DE PUSCARIE ESTE IMENSA.

    • Oricât aș vrea, nu sunt de acord cu tine. Știi cât avea salariu medicul chirurg care l-a apărat pe soțul meu? 1500 de lei. Știi cât încasează de la stat un medic de familie care dă două aspirine și trimiteri la medicul de specialitate? 10.000 lei. Undeva este o inegalitate și numai prin lege se poate rezolva.

      • Pai eu ce spuneam? Decalajul salariilor in Romania este imens. Eu asa as rezolva problema in Romania: as lua salariu cu salariu, meserie cu meserie ( bineinteles impreuna cu sindicatele) si as stabili cuantumul legal de plata pt fiecare. Bineinteles ca as respecta diferenta procentuala dintre meserii, dupa modelul occidental. Adica … cat este PIB pe cap de locuitor in Romania fata de Germania ? Exemplu: de 5 ori mai mic… deci un medic roman va castiga de 5 ori mai putin fata de unul de acolo, la fel si cu un instalator, portar ori sofer. Vor mai multi bani, sa ajute la cresterea PIB. In Romania, asta nu se respecta, iar diferenta de venit ce se plateste fara temei unora, se ia de la altii. Asa se explica salarii de mii de euro in sectorul de stat si salarii de 200 de euro in acelasi sector. Inacceptabil dupa parerea mea… Tot ce trebuie sa facem, este sa copiem de la altii, nimic mai mult. Eu cand am inceput munca aici, am cerut bineinteles salariu mai mare. Mi s-a raspuns sec : imi pare rau Liviu, dar salariul tau vine de la Gestorie, iar pt repartidor, este stabilit automat la 1200 euro. Nu te pot plati mai mult pt ca e ilegal.

      • aici ai dreptate. pot exista diverse criterii de performanțe adaptate evident la venituri

  2. Apropos, ce înseamnă repartidor?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: