Exilat la mine-acasă


DSC00459Dacă aș avea cu 10 ani mai puțin aș pleca oricând din România. Fără să mă uit înapoi nici o secundă. Fără să-mi pară rău, fără să sufăr după cârnațul și cozonacul tradițional. Fără să mai citesc vreo știre despre ce se întâmplă aici. Fără să doresc să rămân cetățean al acestei țări. Fără să-mi pese de râu și de ram. De istorie, de strămoși, de tradiții. Să uit că am fost vreodată cetățean al unui stat care mă umilește de la naștere și până la moarte, mă disprețuiește și mă consideră doar un individ plin de obligații, nu și de drepturi.

Degeaba ne-am născut în acest colț de rai. Degeaba muncim aici, plătim taxe și sperăm cu fiecare zi care trece că o să ne fie mai bine. Niciodată nu o să ne fie mai bine. Pentru că acceptăm să fim umiliți în fiecare clipă a existenței noastre. Pentru că nu ne pasă de ziua de mâine, pentru că nu ne pasă de viitorul copiilor noștri. Pentru că nu ne pasă de trecut, de prezent sau de viitor. Pentru că acceptăm să fim sclavi, înclinându-ne cu o umilință genetică în fața celor pe care i-am angajat să ne fie mai bine și care își bat joc de noi. Pentru că acceptăm cu nepăsare și jemanfichism ca statul să nu dea socoteală ce face cu banii noștri. Pentru că așteptăm ca un ”altul” să ne rezolve problemele sau sperăm că ele or să dispară de la sine. Pentru că ne-am învățat să dăm vina pe ploaie, vânt și furtună, pe soare, pe destinul ”implacabil”, pe vecini, pe străini, pe strămoși, pe genă pentru alegerile noastre proaste, pentru lenea noastră ancestrală, pentru servilismul pe care îl acceptăm ca fiind parte din noi.

Statul ne împovărează în fiecare zi cu taxe noi iar noi nu ieșim să-i cerem socoteală cum ne cheltuie banii. Pentru că am învățat că trebuie să dăm dar nu am învățat că trebuie să și primim pentru ceea ce am dat. Avem taxă de drum și taxă de rovignetă dar n-avem drumuri. Avem taxă de sănătate și accize dar n-avem sistem de sănătate. Avem impozite pe salarii, pe venit, TVA, pe pensie, pe șomaj dar n-avem decât o glumă de sistem de învățământ iar de apărat ne apără doar norocul. Avem justiție dar nu avem dreptate în justiție. Avem dreptul să-i alegem pe cei mai buni ca să ne reprezinte dar de fiecare dată ne lăsăm prostiți și-i alegem pe cei mai răi dintre noi. Avem viață dar nu trăim, ne târâm într-o existență în comă.

Stăm și așteptăm de la stat să ne dea binele promis fără să ne revoltăm când acesta nu vine pentru că am păstrat din înțelepciunea strămoșilor doar zicători care ne-au învățat să fim cu spatele plecat și gura închisă:

”Capul plecat sabia nu-l taie” (n.a. – Dar se poate umple de țărână sau poate să ne zgârâie gâtul și să ne taie legătura către cap).

”Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea” (n.a – Chiar și fără pâine tot visăm la plaiul mioritic care ne-a exilat de mult și ne privește dintr-un înalt intangibil, visăm că țara-i a noastră când ea este de mult vândută Păturicilor contemporani sau de către aceștia altor loaze indiferente din univers).

” Lasă pe mâine ce poţi face azi, că poate mâine nu mai e nevoie.” (n.a. – Chiar și pe poimâine și de ce nu, pe niciodată căci ce rost are să te mai zbați când totul va fi ca ieri și alaltăieri, mai bine îți iei cornetul de semințe și, în timp ce scuipi câte-o coajă á la Florin Piersic, mai scapi printre dinți un ”Of, viața mea!”).

”Mincinosul roade osul” (n.a. – N-are rost să te revolți căci nu vei ajunge la os niciodată decât dacă înveți arta minciunii și a compromisului, arta încovoierii, a slujului și a pupatului de inel, dacă îți vinzi visurile și verticalitatea).

”Dacă tăceai, filosof rămâneai” (n.a. – Ia comentează tu mai puțin dacă nu vrei să ți se întâmple lucruri nedorite. Din seria cu ”capul plecat”).

”Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala.” (n.a. – Stai în banca ta, nu faci parte din elită, ești bun să ne dai nu să și primești ceva în schimbul a ce ai dat).

”Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus.” (n.a. – Destinul implacabil al Mioriței sau  asta-i soarta, n-ai ce face, o să ai noroc pe lumea cealaltă).

”Prost să fii, noroc să ai.” (n.a. – Doar norocul te mai scapă dar și-atunci ai nevoie de unica calitate ca el să te caute, prostia).

” Deşteptul făgăduieşte, iar prostul trage nădejde.” (n.a – Trăim între promisiuni neonorate și speranțe inutile fără a învăța nimic din promisiunile mincinoase de ieri și speranțele înșelate).

” Mai bine sărac de toate, decât sărac de bunătate.” (n.a – Să fii bun și iertător și cu dușmanul, să întorci și celălalt obraz în loc să întorci un pumn zdravăn la o palmă primită).

”Ţine-ţi limba-n gură ca să ai friptură.” (n.a. – Asta-i din seria ”dacă tăceai filosof rămâneai” cu o tentă mai materialistă, nu mai ești filosof dar dacă taci, poți căpăta o bucată de friptură, de cele mai multe ori un zgârci pe un os, pe care să-l rozi fericit cu ochii umezi de mulțumire către stăpânul care ți l-a aruncat în scârbă și dispreț).

Până când n-o să scăpăm de moștenirea asta genetico-strămoșească că nimic nu are rost, că-i mai bine să ne vedem de treabă chiar când cel pe care l-am ales să ne reprezinte ne calcă în picioare drepturile, țara asta nu-i țara mea. E țara lor, a lașilor, a indiferenților, a slugilor, a pomanagiilor. Stau în ea ca un exilat și-aștept clipa în care să pot zice cu năduf și pentru totdeauna: ”Bye, bye, România, nu mă meriți!”.



Categorii:Miscelanea, Politica în cuvinte

23 replies

  1. Draga Lili, astepti sa intineresti cu 10 ani?

  2. Falimentul dreptei romanesti!!!!uff ce bine!!!

  3. Lipsa de educatie ,civilizatia isi pun ampreta asupra modului de A FI a unui popor!Inainte de 1989 si dupa nu auzeai decat ca nu am avut libertate,am fost ingraditi,nu am putut citi sau vedea alte tari.Din pacate au trecut 24 de ani de atunci,iar noi ne- am piedut bunul simt,verticalitatea,ne lasam manipulati si cei demni sunt pusi la zid.Guvernantii alesi fie ca au fost de dreapta,fie ca au fost de stanga ,au fost preocupati doar de : a dezbina pentru a stapani,a fura pentru a se imbogatii ,fara a raspunde in fata legii oarbe!

  4. Perfect adevarat stimata Doamna ,a-ti reusit sa redati cu multa maiestrie toate gandurile sentimentele si frustrarile pe care le simt .Dupa multi ani in serviciul patriei ,de pe urma caruia am ramas cu un handicap extrem de insuportabil ,am ales sa traiesc in strainatate pentru ca aici sunt respectat la adevarata valoare.Sa nu credeti ca statul roman mi-a rasplatit sacrificiul ,am o pensie care nu acopera nici macar cheltuielile unui apartament la bloc.Cat despre handicap ,m-au trimis la Asigurarile Sociale ca si cum acolo as fi servit atata amar de timp.Ce am reusit aici ,CINSTIT ,nu reuseam in tara toata viata .Scarbit de prostie ,furt ,lasitate ,lene si curvarie ,cred ca nici nu vreau sa ma mai identific ca cetatean roman .Respectele mele stimata Doamna .!

  5. Lili,
    Oamenii sunt la fel peste tot, romanii nu sunt mai buni sau mai rai decat alte popoare. Fac ceea ce fac toti oamenii – se adapteaza sistemului. Sistemul trebuie schimbat. Insa omul de rand are griji zilnice mult mai importante decat schimbarea sistemului. Asta trebuie sa faca cei care au scapat de grijile materiale si care nu pot fi constransi sau corupti. Oamenii de rand asteapta leadership. Vina nu e a lor, e a celor care pot insa nu se inhama la treaba.

    • Greu de schimbat sistemul, s-a înconjurat cu atâtea garduri de sârmă, că nu mai putem trece dincolo.

    • Cand oamenii de rand o sa refuze sa plateasca spaga, si o sa denunte public orice atac la cinste si corectitudine, atunci sistemul va incepe sa se schimbe. Si cel mai important aspect pe care oamenii din nici o clasa sociala nu-l vad este ca cei din apus care nu au ca biserica oficilaa bis. catolica au o conduita deosebita, mintea mai clara si sant harnici. Dupa 1989 cine s-a dus in Olanda, Germania, Franta( catolici!) , Suedia, Finlanda, Norvegia……..au putut vedea ca nu aveau cersetori. „Closarii ” din metroul Parisian pur si simplu alesesera modul acela de viata si erau sub 10 in tot orasul. Sistemul este in noi, santem obisnuiti sa nu gandim, sa plecam capul, vorbim incet sa nu deranjam si sa platim pentru orice ni se cuvine de drept. O schimbare in bine se face cu sacrificii!!!

  6. Acest articol exprima exact ceea ce gandesc si eu.

  7. Parca imi vad viata mea,si imi pare rau ca nu am avut mai mult curaj sa plec !

  8. Lili, eu am avut curajul sa plec si a fost foarte greu, dar multumesc lui D-zeu pentru protectie si ajutor!!! Numai dupa 20 de ani am revenit in Romania. Am plans!!!Dar daca stateam ajungeam cine stie cum, pentruca sant omul care vrea sa-i ajute si pe altii sa-si schimbe viata si nu pot sa tac. Te admir pentru curaj si atitudine!!! Traim numai o data pe acest pamant si santem datori sa lasam valori pentru generatiile viitoare. Sacrificiu este cheia dar ne place sa ne invartim in mocirla idioamelor tampite care duc la moarte.🙂

    • Sunt sigură că vă este foarte greu. Poate v-ar fi mai ușor dacă ați ști că nouă, celor rămași, ne pare rău că nu am plecat când mai puteam

      • Eu am 62 si am plecat. Am luat toata Europa la picior, sa vad ce si cum.De doi ani! Pentru prima data am inteles ce inseamna sa simti ca esti acasa. Acum, aici , sunt acasa! In Romania nu am simtit asta cu toate ca aveam mai multe case.Nici macar nu era nevoie de curaj. Am plecat cand nu mai aveam ce pierde si am castigat totul. Se poate pleca oricand ,problema e daca vrei sa ramai definitv plecat altfel va fi un „dute-vino” si nu vei putea sa hotarasti cand te vei opri. Am insuflat in fiul meu „dor de duca” si a dat roade.E bine si am sperante si la mai mult .

Trackbacks

  1. Exilat la mine-acasă | Justiție Oarbă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Lumea lui Teonymus

Nu există viaţă fără sens, ci doar oameni care nu l-au găsit încă...

%d blogeri au apreciat asta: