Chiloți și țâțe prin Ordonanță de urgență


ponta guvern

România se află zi de zi în extremă urgență. Numai astfel se poate explica de ce este condusă prin Ordonanțe și Ordonanțe de Urgență și nu prin Lege. Cum această modalitate de legalizare a devenit o obișnuință și nu o excepție mi-am propus să analizez această situație, pornind, așa cum este și firesc, de la sediul materiei. Pentru început să determinăm care este temeiul juridic al acestor acte normative care produc efecte imediate și care pot fi aprobate sau respinse ulterior de către Parlament. Efectele produse în cazul respingerii lor rămân însă de cele mai multe ori valabile.

În conformitate cu dispozițiile art. 108 ”Actele Guvernului”, din Constituție la punctul (3) se prevede:

” (3) Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în conditiile prevazute de aceasta.”

Am procedat la întocmirea unei statistici a actelor normative din mai 2012 până la finele lunii iunie 2013 și situația este următoarea:

– Din 8 mai 2012 până la data de 30 iunie 2013 Guvernul Ponta a emis 115 Ordonanțe din care 108 Ordonanțe de urgență și 27 Ordonanțe simple.

– Parlamentul a aprobat 331 de legi dar dacă aveți curiozitate să faceți o statistică cu privire la conținutul acestora, veți observa că din cele 331 legi, 219 legi sunt pentru aprobarea unor Ordonațe (simple sau de urgență) iar din restul de 112 legi cele mai multe sunt de aprobare a unor ratificări de acorduri și tratate internaționale.   

Întrucât pentru Ordonanțele de Urgență legiuitorul a stabilit în articolul 115, aliniatele 4-8 din Constituție, ca procedură, că ele se dau doar în situații extraordinare cu obligația motivării urgenței, dăm spre analiză câteva ordonanțe de urgență pentru a vedea dacă se respectă sau nu de către Guvern procedura impusă de constituție:

– OUG 48 publicată în Monitorul Oficial din 06.09.2012 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a creanţelor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent, la Societatea Comercială FORTUS – S.A. Iaşi (n.a. – dacă citiți textul ordonanței veți observa că urgența constă în ”Neluarea măsurilor de transferare a creanţei, în regim de urgenţă, ar continua divergenţele de viziune economică între principalii creditori reprezentanţi ai statului, ar diminua posibilităţile legale de reorganizare a activităţii economice şi de relansare a acesteia şi ar mări şansele de trecere în şomaj a celor 700 de salariaţi” – iar dacă citim acest articol din iulie 2013 rezultă că Fortus Sa este în același rahat ca și până acum urgența nejustificându-se prin acțiunile ulterioare, vezi aici: http://www.ziaruldeiasi.ro//stiri/planul-de-reorganizare-de-la-fortus-sa-a-ramas-in-aer–15874.html); 

– OUG 49 publicată în 12.09. 2012 care completează OUG 24 din 2010 pentru implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli  aprobată prin Legea 174 publicată în Monitorul Oficial din 10 iunie 2013. (n.a. – am citit textul acestei ordonanțe și a urgenței ei și în afară de un zâmbet ironic, altceva nu am concluzionat, elevii nu primesc fructe proaspete în școli, cel puțin în localitatea în care domiciliez);

Cum este posibil ca să existe Ordonanțe de Urgență aprobate sau respinse chiar și după ani de la publicarea lor în Monitorul Oficial?  Constituția ne spune (art 115, pct. 5) că în 30 de zile de la depunerea lor la Camera sesizată, aceasta este obligată să se pronunțe iar dacă nu se pronunță ordonanța se consideră adoptată, la fel fiind procedura și pentru cealaltă cameră. În afara exemplului de mai sus (OUG 49/12.09.2012 aprobată printr-o lege care apare abia în iunie 2013), mai cităm câteva cazuri care să exemplifice dacă parlamentul, prin cele două camere, respectă sau nu prevederile constituționale enunțate mai sus:

– Legea 9 din 04.03.2013 pentru respingerea OUG 228/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative

– Legea 25 din 04.03.2013 privind respingerea OUG 151 din 2008 pentru modificarea și completarea OG 15 din 2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ.

– Legea 10 din 04.03.2013 care aprobă OG 19 din 2011 privind modificarea OG 29 din 1997 privind Codul aerian român.

Dacă citim cu atenție art 115 punctul 5 din Constituție vom observa că o ordonanță de urgență intră în vigoare după ce se îndeplinesc cumulativ (întrucât ele sunt legate de legiuitor prin conjuncția ”și”) două condiții:

– să fie depusă în dezbatere în procedura de urgenta la Camera competenta

și

– să fie publicată în Monitorul Oficial al României.

Dacă cele două condiții de mai sus sunt îndeplinite, Ordonanța se admite sau respinge în termen de 30 zile de la depunerea în prima cameră și în alte 30 zile de cea de a doua cameră, acesta fiind sensul dispozițiilor constituționale: ” care decide de asemenea în procedura de urgenta”. În cazul în care în termen de 60 zile, cele două camere nu resping sau admit, modifică sau completează ordonanța, ”ea se consideră adoptată” – spune legea fundamentală. În aceste condiții cum se justifică respingerea în 2013 a unor ordonanțe de urgență din 2008, (vezi exemplele de mai sus) când aplicând principiile constituționale deja enunțate ele erau adoptate încă din 2008 prin tacita ”lene” sau lipsa de interes a parlamentarilor care nu au spus în termenul constituțional dacă admit sau resping ordonanța? Greu și cu respectarea în litera legii a Constituției, domnilor!  

Nu doresc să par părtinitoare astfel încât țin să menționez că această procedură de ocolire a parlamentului prin Ordonanțe de Urgență a fost folosită en- gros de toate guvernele României (Năstase aproximativ 80 în 6 luni, Boc aproximativ 60 în șase luni).

În aceste condiții, când de facto rolul parlamentului s-a redus doar la a aproba sau respinge Ordonanțele date de Guvern, la a ratifica acorduri internaționale, cred că se impune de jure un parlament chiar cu mai puțin de 300 membri, organizați fie într-una sau două camere.

Nu mai rămâne decât să legiferăm și noi, ca în New – York, purtarea la vedere a țâțelor și a chiloților, tot printr-o ordonanță de urgență.

 by Lili Crăciun 

Publicat în 27 iulie 2013 și aici:http://politicstand.com/

Anunțuri


Categorii:Juridice, Politica în cuvinte

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: