Validitate versus invaliditate


DSC00193A trecut un an de la referendumul de demitere a președintelui României, Traian Băsescu. În 29 iulie anul acesta am sărbătorit un an de când românii, prin boicot, au hotărât ca Traian Băsescu să-și ducă mandatul până ca capăt. A fost un altfel de manifestație, ne-am întâlnit la cafeneaua ”Les Bourgeois” din centrul vechi al capitalei îmbrăcați în alb și am băut un suc/bere în cinstea democrației. A fost o manifestare a eleganței, a educației și a bunului simț. N-am strigat lozinci, n-am țipat și, m-ai ales, n-am fost plătiți de nimeni să facem asta. Am considerat necesar că e momentul să ne bucurăm că statul de drept încă există după câte lovituri a primit.
Am fost mulțumită când Curtea Constituțională a României a dat verdictul la referendumul de demitere a Președintelui României: „INVALID”. Nu, nu pentru ca aș ține neapărat cu Traian Băsescu, sunt un om rațional și nu un taliban, ci pentru că îmi place să respect legile.
Chiar din data în care Parlamentul a decis suspendarea și organizarea referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu am anunțat pe wall pe facebook, pe toate grupurile de discuții de pe net, în toate comentariile pe alți pereți că motivul pentru care nu mă voi duce la referendum (indiferent dacă opțiunea mea era de Nu demiterii) este că dacă aș fi mers aș fi validat măsurile luate în 3-5 iulie 2012. Ori nu voiam să legitimez o acțiune care încălca grav constituția și era un atac clar asupra statului de drept. Chiar dacă Traian Băsescu ar fi susținut până la capăt să mergem la vot dar să spunem nu demiterii, eu eram hotărâtă să nu merg, să boicotez nu un referendum ci o încercare de lovitură de stat, o încălcare a legii fundamentale a statului.
Da, sunt și eu împotriva anumitor legi  care  mi se par proaste dar cred că măsura transformării din nemulțumire în mulțumire este schimbarea acestor legi și nu nerespectarea lor.
Părerea mea este că și dacă ar fi fost la vot mai puțin cu un singur alegător decât cvorumul stabilit prin lege (jumate +1 din cei înscrisi pe listele electorale), rezultatul trebuia să fie tot „referendum invalid”.Asta dacă ne lăudăm că suntem un stat de drept.
Înțeleg nemulțumirea celor 7,5 milioane ( asta dacă au fost atâția, că încă sunt anchete în curs despre tot felul de fraude), e frustrant să nu obții ce dorești. Dar ce să fac dacă numărul acesta nu reprezenta cvorumul stabilit de lege?? Nu discut aici despre manipularea grosolană la care au fost supuși votanții USL cărăra li s-a inoculat printr-o anumită televiziune că Train Băsescu este lupul cel rău, că el este vinovat de toate dezastrele din lume, de criza mondială și traiul românilor. Discut despre lege și obligația noastră, a tuturor, de a o respecta, fiind singura posibilitate de a merge înainte.
Când vom învăța că legea trebuie respectată indiferent dacă ne place sau nu, vom face un pas important înainte în democrație. Altfel, ne reîntoarcem la viața de junglă.
Ceea ce mă nedumerește azi ca și acum un an este că acea decizie de INVALID a avut votul doar a cinci judecători și nu votul a 9 judecători. Să înțeleg ca 4 judecători de la CCR au avut o alta opinie decât cea legală? Să înțeleg că pentru unaii adunarea și scăderea se poate face altfel decât au învățat la școală?
Cred ca în asemenea situații s-ar impune modificarea procedurii de luare a unei decizii CCR. Să fie închisi într-o cameră, ca cei din SUA – jurații – până ajung la o concluzie unanimă. Pentru că mi se pare corect ca într-o asemena situație, atât de importanță, menținerea sau demiterea președintelui unui stat, să fie vot de 100%.
Despre nemulțumirea mea de modul cum sunt aleși judecătorii de la CCR, într-o altă zi…

Anunțuri


Categorii:Juridice, Politica în cuvinte

11 răspunsuri

  1. Eu sunt un sustinator lucid al presedintelui Basescu, tot timpul am fost (din 2004 sau chiar dinainte), dar anul trecut nu am sustinut persoana Traian Basescu, ci institutia prezidentiala. Am vazut abuzuri constitutionale blitz (3-6 iulie 2012) si calcarea in picioare a statului de drept si m-am gandit ca aceste fapte ameninta pe termen lung principiile democratice. Iar ce a urmat dupa referendum – manevrele de a obtine incorect cvorumul – nu cred ca se pot uita. 7,4 milioane? Sa fim seriosi…

    • Viorel, choar dacă ar fi fost 7,4 milioane (acum știm sigur că nu au fost) tot nu era suficient. E cum spun, un singur vot dacă ar mai fi trebuit și tot același rezultat de ”Invalid” trebuia să fie. Pentru că suntem, sau ar trebui să fim, într-o domnie a legii

      • Sigur, indiscutabil. Lili, te anunt ca aritmetica inca nu s-a schimbat, cu toate contributiile „stralucite” ale lui Sova. Eu am mai propus sa punem mana de la mana si sa-i luam o numaratoare cu ratzuste, dar nu m-ati luat in serios.

      • Măcar adunarea și scăderea să o fi învățat domnii ăștia cu studiile făcute la facultatea din Cucuieții din Deal 🙂

  2. 100% de acord cu ce ai spus in acest articol. Din pacate suntem o minoritate si tocmai pt ca nu ne manifestam optiunile in mod mai agresiv riscam sa ramanem o minoritate.

    Voiculescu si Tomberoanele A1, A3 castiga tocmai pentru ca urla cel mai tare. La foarte multi oameni este important cat de sigur pe tine esti cand spui ceva iar ceea ce spui este secundar. Daca spui foarte sigur pe tine ca 2+2 fac 9, nu putini vor fi cei care isi vor zice in sinea lor „Mai, s-ar putea sa aiba dreptate asta. Daca nu avea dreptate nu era asa sigur pe el.”

  3. un articol excelent pe care am senzatia ca l-am dictat eu ! excelent !

  4. Clasa politică din România manipulează legea, bună sau proastă, după bunul ei plac! Problema noastră nu este dacă s-a furat sau nu la referendumul de anul trecut. Ce s-a întâmplat anul trecut, cu aceleaşi unităţi de măsură, s-au petrecut lucrurile şi în 2009, în 2008, în 2004, în 2000 etc. Problema noastră reală este cum scăpăm de mizeria asta de clasă politică, şi cum reuşim să aducem în faţă oameni de valoare, profesionişti, corecţi. Dacă or mai fi pe aceste meleaguri!

    • oameni de valoare sunt, nu prea vor să între în această cloacă numită politică. Plus că sunt atâtea interese, atâta suficiență, că parcă nu-ți vine să își lași bussinesul și să pătrunzi într-un loc în care dacă ești cinstit ești prost.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: