Găștile lângă care trăim


Imagine

În vremurile apuse, cele de dinainte de 89, era important să fii într-o structură comunistă (sau să ai pe cineva acolo) pentru a accede în vârful ierarhiei sociale, într-o funcție care ți s-ar fi cuvenit la experiența și cunoștințele tale. Cu toate astea, din amintirile mele, existau oameni care ajungeau în funcții de conducere fără a fi sau a avea pe cineva. Intrarea în partid se făcea în momentul în care erai propus într-o funcție, nefiind necesară o experiență de partid de până atunci. Trebuia, însă, să fii de acord cu intrarea în partid dacă acceptai funcția.
Nu era bine nici atunci, să fim înțeleși. Numai că senzația cumplită este că după 89 s-au perfecționat metodele de accedere. Îți trebuie practică – exercitată mulți ani- într-o gașcă, indiferent de capacitatea intelectuală, de cunoștințele profesionale, de seriozitatea ta în muncă.  Faci parte dintr-o gașcă și ți-ai dovedit loialitatea față de ea? Dacă da, poți spera sa fii propus într-o funcție. Dacă nu… aleluia.
Nu contează cât ești de deștept sau de pregătit, contează apartenența la o gașcă (politică sau nu) și apetitul de a face, în acea funcție, ceea ce îți spune gașca, fără să pui întrebări. Dacă nu îndeplinești aceste „condiții”, nu vei face decât să te zbați într-un job mizer.
Iar dacă ai curajul să îți înființezi o societate comercială sau să devii liber profesionist, dacă visezi să fii propriul tău stăpân pentru a nu îndeplini ordine de la nici o gașcă ci doar propriile tale ordine, te trezești în coșmarul economiei de piață. Una tipic românească.
Ai marfă bună și mai ieftină însă concurența e într-o gașcă politică? Ea vinde, tu stai. Ești cel mai bun profesionist într-o ramură și cu prețul cel mai mic? Degeaba, vinde concurența întrucât face parte din gașcă.
Te uiți deznădăjduit și nu-ți vine să crezi. La sfârșit de lună tu faci ordine de plată către stat, plătești taxele și impozitele și oftezi ușurat. Cu toate că buzunarul îți sună a gol, ești mulțumit: nu ai datorii. Vecinul tău, concurența, face ordine de plată pentru achiziționarea de  mașini scumpe, excursii exotice, vile în cartiere rezidențiale. Are sau n-are datorii, nici că-i pasă.
Ai momente când îți aduci critici, te cerți că nu ești bun manager, ca nu-ți ții afacerea din scurt, că nu depui mai mult efort.  Și că, poate, vecinul tău – concurența – are mai multe succese pentru că e mai bun decât tine. Există însă și clipe când îți trece prin gând ca vecinul înfloreste iar tu te îndrepți cu pași siguri spre faliment doar pentru că el face parte dintr-o gașcă și tu nu.
Te bate uneori gândul să te înscrii în trend. Poate ți-ar aduce bunăstare și liniștea  – pe care nu o mai ai. Sunt gânduri răzlețe, îți traversează mintea ca un fulger, vin și pleacă. Pentru ca ești încă lucid. Pentru că îți dai seama că apartenența la o gașcă nu-ți aduce doar bunăstare ci și umilință, drama de a-ți călca  în picioare principiile, greața de a nu te mai putea uita în oglindă, gândul că ai putea intra într-o mocirlă din care n-ai mai putea ieși.
Și te feliciți că ești în faliment sau la marginea lui dar nu ești într-o gașcă.


Categorii:Politica în cuvinte

2 replies

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Lumea lui Teonymus

Nu există viaţă fără sens, ci doar oameni care nu l-au găsit încă...

%d blogeri au apreciat asta: