Cap. VI. – ELENA


Imagine

Plecarea Hanei ne-a făcut mult mai precauți. A fost ca o palmă care m-a trezit. Prea fusesem încrezătoare. Viitoarea menajeră nu avea să mai intre în casa noastră. Iar eu aveam de gând să fiu rece, distantă și mult mai severă în legătură cu atribuțiile pe care le avea. Buni era și ea disperată. Se săturase de femei străine pe care trebuia să le cunoască, să le învețe numele, obiceiurile, să le explice ce dorește. Până și de povești i se acrise. De multe ori își reproșa, sărăcuța, că este vinovată de tot disconfortul pe care-l crea angajarea din nou și din nou a unei alte femei. Își făcea reproșuri degeaba, nimeni nu era vinovat, doar un destin care se abătuse asupra ei și care o lăsase neputincioasă.

– Măi, copii, cum naiba se angajează la noi numai niște nenorocite, hoațe și bețive?, ne-a întrebat, pe când ne pregăteam pentru o nouă rundă de interviuri. Eu văd la televizor o grămadă de oameni săraci, care sunt singuri, n-au case, n-au din ce trăi. De ce nu găsim una din alea? Că le dați bani frumoși, mâncare bună, fix ce mănânc și eu, casă. Nu plătesc nimic cât stau la noi, ar putea să-și pună toți banii deoparte. Nu înțeleg.

– Mama, i-a explicat Marius, să vii să ștergi la fund un om bolnav nu-i chiar așa de ușor. Iartă-mă, ești mama mea însă ăsta e adevărul. În plus, situația angajărilor particulare nu-i legalizată. Femeile astea n-au carte de muncă, n-au asigurări sociale sau de sănătate. Când pleacă de aici, sunt zero din punctul de vedere al societății, e ca și cum n-ar fi lucrat. Și chiar dacă ar fi lege, tot rău ar fi. Pe noi ne-ar costa dublu dacă le-am angaja cu carte de muncă, ori nivelul nostru de trai nu ne-ar permite. De asta vin numai cele care n-au încotro, nenorocite și bețive, cum bine zici. În plus, cele mai bune au plecat să îngrijească bătrâni în Spania sau Italia, n-avem noi bani să le dăm cât pot lua acolo.

– Mai bine mă duceați la azil.

– Ce prostii vorbești. Tu nu știi ce dezastru este acolo. În plus, se feresc ca de dracu’ de oameni paralizați, care nu se pot duce singuri la baie.

Buni a făcut bot, semn că se supărase. I-am făcut semn lui Virgi să nu mai continue, n-avea rost să o necăjească. Amândoi știam însă că avem dreptate. După episodul Aurica, fusesem în vizită la câteva azile de bătrâni și era să ne îmbolnăvim instantaneu, în fața mizeriei crunte pe care am găsit-o. Încă erau puține căminele de bătrâni private și își permiteau să-și aleagă pacienții numai dintre cei care erau sănătoși. În plus, era extrem de scump. Drept umare ne-am dus și la câteva cămine de bătrâni ale statului. Nici la ghena de gunoi n-am avut o mai mare greață. Condițiile erau mizerabile, îngrijirea așijderea. Prețul era mic însă cât te costa ca să…

 

(Restul poveștii o veți citi în cartea ”Menajerele soacrei mele” – carte care sper să apară anul acesta (2016)

 



Categorii:Menajerele soacrei mele

5 replies

  1. Aștept, cu nerăbdare, capitolele următoare. Sau să publicați un volum cu povestiri din viața dvs. Aveți un stil minunat de a scrie, de două zile mă ține cu ochii lipiți de ecran.
    Vă admir puterea și determinarea de a trece peste aspectele întunecate ale vieții. Admir modul în care vă apreciați familia, oamenii dragi.
    Mulțumesc pentru că sunteți, pentru că scrieți. Vă doresc multă sănătate, cât mai multe bucurii și cât mai multă putere.🙂

    • Mulțumesc, Alina Roxana, o să scriu.
      Criticată sau nu, aceste întâmplări nu sunt fanteziste, sunt ceea ce am trăit. Și pe care le-am pus în fața voastră, cu toată sinceritatea, cu erorile pe care le-am făcut, cu sentimentele mele.
      Sigur, cineva mi-a reproșat că ar fi fost de acord în totalitate cu ceea ce am făcut dacă sarcina ar fi fost rezultatul unui viol dar că așa sunt demnă de tot disprețul.
      I-aș răspunde acestei persoane că gradul de inteligență pe care îl am îmi permitea să știu că nuda sinceritate atrage critici și că aș fi putut să inventez că această măsură extremă la care am ajuns s-a datorat unui viol. Dar aș mai fi fost eu însămi dacă mințeam?

      • Puțin contează opiniile altora, mai ales când ideile lor nu se leagă între ele. Adică, în opinia unora, dacă ar fi fost vorba de viol, nu ar mai fi fost la mijloc tot viața unui copil inocent (deși nici nu poate fi vorba despre o ființă umană în stadiul respectiv, e prea devreme). Aș fi dispusă să accept opiniile unora (cu sau fără să le împărtășesc), dacă măcar ar fi coerente. Dacă ar avea un fir constant și logic. Dar nu poate fi vorba despre așa ceva.
        Vă admir pentru că relatați adevărul dvs., în fața cititorilor. Că, spre deosebire de alții, măcar încercați să deschideți ochii oamenilor, că îi ajutați să vadă o realitate neplăcută, în a cărei existență nu cred.
        Vă doresc o seară plăcută!

Trackbacks

  1. Liebster Award | ToyPedia | Review-uri de jucarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Lumea lui Teonymus

Nu există viaţă fără sens, ci doar oameni care nu l-au găsit încă...

%d blogeri au apreciat asta: