Bărbați, păzea! Vrem în marea politică


Imagine

Astăzi sunt feministă până în vârful unghiilor, voi vorbi doar despre femei. Și nici un bărbat n-are cum să mă contrazică măcar din respect pentru ziua femeii care se apropie. Mie mi se pare nici în alte zile n-ar avea cum să mă contrazică dar e numai părerea mea.

Noi, româncele, suntem mame iubitoare, soții drăgăstoase, prietena de care aveți nevoie la greu, profesioniste, ambițioase, responsabile, loiale. Ei, iată că nu ne ajunge, vrem să fim partenerele voastre și în politică. De ce nu? Poate că asta este salvarea, o femeie care să viseze o Românie frumoasă, curată, cu oameni veseli și mulțumiți și care va inventa metode viabile pentru asta, așa cum face și în propria sa familie.

Ce ne recomandă? Nu suntem dispuse să facem compromisuri, în nici un caz nu ne veți vedea promovându-ne secretarii tinerei pe posturi de deputați și senatori, avem acea doză de jenă necesară spre a nu ne face de rușine, suntem orgolioase ca lucrul să fie bine făcut și pentru asta muncim mai mult, nu ne plângem de o banală durere în gât și nu vom adormi în sala de plen, rezistăm la șocuri chiar dacă plângem din când în când, avem dârzenia mamelor și bunicelor voastre. E în firea unei femei să fie mai puțin tentată să încalce legea, mai puține suspiciuni de corupție vor fi dacă subiectul atenției va fi o femeie. Cât despre cuvânt știți bine, ne place să vorbim și ne și pricepem! Și peste toate știm să  gospodărim bugetul familiei așa că vom ști să gospodărim și bugetul țării. Bărbați, dați-ne încrederea voastră, dați-ne votul vostru. Arătați-ne că nu vă temeți de concurența femeii în politică.

Știm că sunt printre noi și cozi de câine dar nu pe acelea vă rog să le promovați alături de voi în politică. Analizați-ne prin prisma a ceea ce putem să facem pentru marea familie numită România și nu a picioarelor lungi sau a silicoanelor. Încercați să renunțați la orgoliul vostru de bărbat misogin, la mentalitatea atât de învechită că nu se cuvine ca bărbații să fie conduși de o femeie. Lăsați grija guvernării (așa cum lăsați și grijile familiei) pe mâna unei femei și poate țara asta va renaște.  

Există percepția că acele puține femei care au pătruns în politica românească au neapărat în spate un bărbat. Astăzi vă spun ce cred eu, orice bărbat are în spate o femeie (mama, soția…) care îl susține, chiar dacă puțini veți recunoaște asta. Oare pentru că vă este teamă de noi, cele care am reuși să intrăm în politică cu responsabilitate, cu decență, care am reuși să înțelegem cu sensibilitate  feminină greutățile prin care trece poporul, ne defăimați? Televiziunile atacă imediat o femeie dacă are o pereche de pantofi de 1000 Euro sau o geantă Vuitton dar nu atacă niciodată un bărbat dacă are un ceas la mână de mii de euro sau un costum la fel de scump, ai zice că nu există fițe și la bărbații noștri politici. Și chiar dacă atacă și fițele bărbaților, puțini dintre cei care ascultă dau importanță. În schimb poșetele noastre, coafura, hainele de firmă aduc comentarii peste comentarii, de cele mai multe ori ironice.  De parcă intrarea noastră în politică ar trebui să se facă în zdrențe și teniși. Dacă suntem blonde suntem proaste, dacă suntem brunete suntem prea bărbatoase, dacă ne rimelăm și machiem suntem ușuratice dacă suntem simple suntem cam șleampete. Nu-i bine dacă suntem grase, nu-i bine dacă suntem slabe. Studiați-ne creierul și nu înfățișarea!

Uitați-vă la bărbații din Occident și luați exemplu, ei au trecut peste orgolii și rezultatele se văd. Îmi permit să vă aduc aminte:

Margaret Thatcher devine la 4 mai 1979  în Anglia prima femeie prim-ministru din Europa. Aplică un program radical care sporește rolul inițiativei particulare în societate și reduce într-adevar rolul statului, în încercarea de a redresa situația economică inconfortabilă, în condițiile existenței unor sindicate puternice și a unei inflații îngrijorătoare. De trei ori aleasă Prim – Ministru, Doamna de Fier a fost un adevărat om politic pe care istoria nu-l va uita prea ușor.

Angela Merkel, aleasă cancelar al Germaniei în 2005, a dovedit că are resurse interioare să lupte și pentru propriul ei popor dar și pentru Uniunea Europeană. În această  perioadă de criză, Angela Merkel a condus Germania astfel încât poporul german a putut să depășească cu mult mai ușor decât noi efectele crizei economice.

Nici Australia nu s-a lăsat mai prejos: în 2010 o revoltă neaşteptată din interiorul partidului de guvernământ a dat Australiei prima femeie prim ministru, pe Julia Gillard.
“Sunt conştientă ca sunt prima femeie care serveşte în acest rol, dar vreau să vă mărturisesc că nu am de gând să ma dau cu capul de un tavan de sticlă”, a declarat Gillard.

În 2011 și Danemarca a ales pentru prima dată un Prim – Ministru femeie, Helle Thorning-Schmidt.  Porecla ei este ”Gucci Helle” din cauza preferinţei pentru hainele de designer. Uite că oamenii din Danemarca i-au dat o poreclă pentru dependența ei de haine de firmă dar asta nu i-a oprit să o voteze, se pare că propunerea ei de a scoate ţara din criză a câştigat: “12 minute de muncă în plus în fiecare zi pentru fiecare danez”, ceea ce înseamna de fapt doar o oră în plus în fiecare săptămână. O cerere de austeritate impusă cu eleganță, nu-i așa? O putea face un bărbat cu atâta feminitate? În nici un caz .

Sunt foarte multe exemple pe glob de femei care au avut sau au un cuvânt greu în politică și care îmi pot susține argumentația. Lumea civilizată începe să aleagă nu numai femei în funcția de Prim – Ministru dar și în cea de Președinte. Și am să fac doar o enumerare, fără a fi exhaustivă: Coreea de Sud ( Park Geun-hye), Brazilia (Dilma Roussef),  Kargazstan (Rozei Otunbaeva), Rebublica Costa Rica (Laura Chinchilla), Elveția (Doris Leuthard), India (Meira Kumar).

În România puține, foarte puține femei au pătruns în politică și par a fi privite de marea de bărbați care domină politicul doar cu îngăduință. Nu vreau să dau exemple de femei care fac politică în România, vă las pe voi să reflectați la numele lor. Asta pentru că într-o zi în care sărbătorim femeia nu ar fi elegant să enumăr doar pe unele din cele cunoscute când există și alte femei vrednice de a face politică dar pe care încă nu le cunoaștem. Dar chiar dacă nu voi da nici un nume pot să constat că sunt suficiente femei în România capabile, inteligente, oneste, diplomate  care ar putea constitui o alternativă a politicii actuale condusă în majoritate de bărbați. 

Argumente sunt destule pentru a spune cu hotărâre: Da, noi femeile putem fi oameni politici responsabili și serioși. Mai rămâne ca voi bărbații români să recunoașteți acest lucru și să susțineți candidatura femeii în politică, să lăsați deoparte orgoliile și să declarați că ați condus țara de peste 2000 de ani și ați dat greș. Haideți să schimbăm modul în care astăzi se face politica de către bărbați, să dăm șansa și unei femei! Poate a venit rândul nostru să dovedim ce putem!

 by Lili Crăciun 

Publicat în 8 martie 2013 aici http://politicstand.com/

 

 

Anunțuri


Categorii:Politica în cuvinte

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Doctor de Romanica'

Aventurile unui doctor in tara tuturor posibilitatilor

Corina's Blog

Just another WordPress.com weblog

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

Summum jus, summa injuria - Mai multa lege, mai putina justitie

Democratie: si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. BLAISE PASCAL

France Forever

Site de povestiri din/cu/despre si in Franta.

floriniaru

Şi nimica mişcă

nwradu blog

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

My Weekly Book

"Sometimes, I love books more than I love people..."

Mistreata Neprietenoasa

Ce gandim, dar nu vrem sa recunoastem ...

Colivia cu papagali

Unii au o pasarica, altii au un stol cu pasarele. Eu am doar o colivie cu papagali.

Dragusanul.ro

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

biographia litteraria

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

intrenoaptesizi

A fine WordPress.com site

Omul cu Ochelari

Zâmbește! Mâine poate fi și mai greu!

The Amelie's

Povești mai noi și mai vechi, de aici sau dintr-un alt univers

gunty roth

Niscai povesti despre ce-mi mai trece si mie prin cap...

LOC DE FRECAT MENTA

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

%d blogeri au apreciat asta: