NIMICUL celor doi ani și procentul de simpatie al PSD


Imagine

(Foto de aici)

Acum doi ani, în mai 2012, urmare a votului de blam dat cabinetului Mihai Răzvan Ungureanu de noua majoritate din Parlament, Victor Ponta formează noul guvern al României și este numit Prim – Ministru de președintele Traian Băsescu. Ce promitea românilor noul guvern în care majoritari erau socialiștii, secondați de liberali?

 1. Introducerea în dezbatere publică a Tratatului de guvernantă bugetară și fiscală, cunoscut sub numele de „Pactul Fiscal”, decis de 25 dintre statele UE și evitarea situațiilor în care primul ministru nu știe ce documente internaționale își asumă țara noastră, ca în cazul ACTA (The Anti-Counterfeiting Trade Agreement).
2. Dialog susținut cu Opoziția, ONG-urile, societatea civilă, în legătură cu aderarea României la Spațiul Schengen și cu Mecanismul de Cooperare și Verificare.
3. Combaterea corupției, prin modificarea și aplicarea Legii achizițiilor publice prin exercitarea controlului Curții de Conturi asupra activității ANAF si ANRMAP.
4. Depolitizarea structurilor deconcentrate, retragerea „Legii Igaș”, privind dreptul de a candida al funcționarilor publici.
5. Revenirea la valorile pensiilor și salariilor de dinainte de 1 iunie 2011, asumarea unui deficit de 3%, convenit cu FMI și modificarea de urgență a Legii responsabilității fiscale, care nu conține niciun articol care să prevadă răspunderea în fața Parlamentului a celor care încalcă legea.
6. Reglementarea de urgență a actelor normative la folosirea Fondului de rezervă al primului ministru.
7. Anchetarea și controlul „băieților deștepți” din energie, o strategie energetică pe termen mediu și lung.
8. Respingerea Proiectului Roșia Montană cu evaluarea pe trei zone: mediu, protejarea interesului național și combaterea corupției politice.
9. Micșorarea TVA pentru produsele agricole și încurajarea agriculturii bio
10. Taxe diferențiate pe venituri – impozitarea cu până la 10% a averilor mari
11. Reducerea CAS pentru angajator, pentru a stimula crearea de noi locuri de muncă
12. Majorarea salariului minim la până la 850 de lei – din asigurări ți venituri suplimentare la buget
13. Relansarea companiilor de stat prin management privat autentic și retehnologizare;
14. Descurajarea UDMR în a mai ridica pretenții și a mai pune condiții (exemplu – Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu – Mureș)
15. Adoptarea unei legi electorale negociată și susținută de  toate partidele şi reducerea numărului de parlamentari la 312.

(Propunerile sunt luate de aici)

Nu îmi propun să dezbat punct cu punct promisiunile USL (azi preluate de PSD) dar și dacă le citești pe orizontală îți dai seama cu ușurință că din cele 15 propuneri, USL cât și continuatorul de după destrămare, PSD, a realizat NIMIC. Chiar dacă aparent salariul minim s-a majorat, chiar dacă pensiile au revenit la valorile din iunie 2011, majorarea accizei și introducerea de noi taxe au făcut ca puterea de cumpărare să scadă dramatic față de aceeași perioadă a anului 2012. Despre reducerea numărului de parlamentari, depolitizarea structurilor deconcentrate, respingerea proiectului Roșia Montană, reducerea CAS sau relansarea companiilor private printr-un management profesionist, combaterea corupției și anchetarea băieților deștepți din energie, nici măcar nu poate fi vorba. Pesediștii au uitat de aceste promisiuni din chiar clipa în care le-au făcut. Cât privește ”descurajarea UDMR de a în a mai ridica pretenții și a mai pune condiții”, promisiunea e de tot râsul, UDMR este la guvernare alături de socialiști.

În aceste condiții mă întreb nedumerită ce anume face ca socialiștii să aibă încă un procent enorm de încredere din partea populației? E un conservatorism al românului? E un jeomanfișism, o lehamite că n-are rost să-i mai schimbăm pe ăștia pentru că nici ceilalți nu au fost mai buni? Sau este și astăzi o frondă, o ură față de Traian Băsescu, Elena Udrea și restul oamenilor pe care i-a girat președintele în guvernarea Boc? Nu știu. Cred însă că este necesar ca, analizând acest NIMIC grevat de dușmănie dacă îl privim prin prisma procentului de încredere în PSD, să raționăm dacă procentul de simpatie față de Traian Băsescu este suficient ca să câștige în fața procentului de ură față de același Băsescu. Sau dacă nu cumva este necesar ca partidele de dreapta să se delimiteze de obiectul urii. Altfel, câtă vreme ne vom lovi de aceeași candidați dar fix și de aceeași alegători (după părerea politologilor, absenții vor rămâne mai departe absenți), există posibilitatea ca PSD să aibă o domnie lungă chiar dacă vor realiza și mai departe NIMIC.



Categories: Politica în cuvinte

Etichete:, , , ,

4 replies

  1. oameni buni, degeaba ne zbatem ca nu alegem noi viitorul presedinte, el este deja ales, este unul din cei pe care ni prezinta ei; nu mai avem nici o sansa sa mai alegem pe cine vrem, niciodata; avem prea multe datorii, degeaba s-a luptat Ceausescu sa ne lase fara datorii, au venit sacalii care l-au slujit si au dus tara de rapa. Vorbim degeaba si o sa mai vorbim pana cand o sa ne astupe si gurile.

  2. Daca la vot apar e procent mare(30%-60%) de “anulate”, apare un mare semn de intrebare, ca doar n-or fi toti astia prosti de s-auanulat votul. Si chiar de-ar fi aranjate jocurile nu trebuie sa ne dam batuti, surprizele pot sa apara.

    • Conform legii actuale anularea voturilor va duce la fix nimic altceva decat impartirea voturilor valabile intre candidatii de pe liste. Primul ca procentaj va fi cel mai favorizat – adica tot PSD, care conduce in clasamentul intentiei de vot cu vreo 35%. Anuland votul nu faceti altceva decat sa votati PSD. Spor la (ne)vot, daca asa vreti! Si sa nu credeti ca PSD, avand majoritate in Parlament, va lua cumva in considerare un numar foarte mare de voturi anulate. Ii convine, asa ca va incuraja anularea voturilor. Aveti grija in gura cui va uitati pentru sfaturi!

  3. Mai bine zis nimicul celor 25 de ani. Cred ca am fost “proiectati” de la bun inceput sa ajungem aici

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

ioGen este un blog tânăr cu temă generală. Abordez subiecte de la întâmplări zilnice personale până la știri, social media, politică, sport, muzică și filme.

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

GENUNCHIUL LUMII

crochiuri. strada sforii. jurnal de poezii dispărute. blogolumea

PoliteiaWorld

Quis custodiet ipsos custodes?

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Teleleu

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Blogul lui Dumitru lui Nae

Politică, economie, băşcălie şi alte prostii

POLITICA ÎN PIONEZE - Horia Pană

"Îmi place zgomotul produs de democraţie." (James Buchanan, al 15-lea preşedinte american)

Tunel de lumina

Divinitatea din mine saluta divinitatea din tine

AntiMafia

Un blog pentru neliniştea dumneavoastră

Catalin Badulescu

Reportaje și Brașoave

Capitalism pe pâine

Fondator si director: Mihai Giurgea

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Tarot Politic

Cuvintele adevarate nu sunt agreabile. Cuvintele agreabile nu sunt adevarate". Lao Tseu

CRONICA [R]

Pregăteşte-te pentru ce-i mai rău.

MISTERELE DUNARII

blogul cărților TULCEA, LA 1870 și MISTERELE DUNĂRII, autor Nicolae C. Ariton

File de jurnal

- just me -

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 2,698 other followers

%d bloggers like this: